Ce decizii a luat BNR în cea mai recentă ședință
„Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 octombrie 2025, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an”, se arată într-un comunicat de presă.
„Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit”, transmite sursa citată.
„Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.”
Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv.
Incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să provină din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, tensiunile comerciale globale, precum și războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, iar pe de altă parte, planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE”, transmite BNR.
Inflația continuă să crească în România, în ciuda măsurilor luate de Guvern
„Rata anuală a inflației a crescut în iulie 2025 la 7,84 la sută, de la 5,66 la sută în iunie, iar în august a urcat la 9,85 la sută, peste nivelul prognozat, în contextul expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor corespunzător pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie”, a transmis BNR.
„La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat creșterea mai mult decât s-a anticipat, mărindu-se în august la 7,9 la sută, de la 5,7 la sută în iunie. Evoluția reflectă transferarea într-o foarte mare măsură a majorării cotelor de TVA asupra prețurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienței cererii pe anumite segmente și al nivelului crescut al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt,” arată aceeași sursă.
„Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în august 2025 la 8,5 la sută, de la 5,8 la sută în iunie 2025. Rata medie anuală a inflației IPC s‑a mărit la 5,7 la sută în august, de la 5,1 la sută în iunie, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a urcat la 5,6 la sută în august, de la 5,3 la sută în iunie 2025.”
„Actualele evaluări relevă perspectiva ajungerii ratei anuale a inflației pe un platou la finele trimestrului III și a descreșterii foarte lente a acesteia în următoarele trei luni, pe fondul efectelor tranzitorii peste așteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor.
Implementarea, în ansamblul său, a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie este însă de natură să antreneze presiuni dezinflaționiste tot mai intense din partea factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi din partea cererii agregate, în principal prin corecția bugetară inițiată astfel în 2025 și accentuată probabil în anul viitor, ce va conduce și la o ajustare consistentă a deficitului de cont curent”, a mai arătat BNR.
Cum vede BNR evoluția economică a țării în perioada următoare
Activitatea economică și-a accelerat semnificativ creșterea în trimestrul II 2025, la 1,2 la sută, după încetinirea acesteia la 0,1 la sută în precedentele trei luni (variație trimestrială), evoluție ce face probabilă o adâncire mai modestă a deficitului de cerere agregată pe ansamblul intervalului comparativ cu cea anticipată.
Totodată, față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB și-a stopat descreșterea în trimestrul II 2025, menținându-se la 0,3 la sută. Cererea internă și-a accentuat însă pierderea de ritm, în condițiile în care dinamica anuală a formării brute de capital fix a reintrat ușor în teritoriul negativ, după saltul amplu consemnat în trimestrul anterior, iar cea a consumului gospodăriilor populației a înregistrat o nouă scădere, însă doar marginală.
În schimb, evoluția exportului net și-a redus considerabil impactul contracționist în trimestrul II 2025, ca urmare a divergenței conturate între continuarea creșterii dinamicii anuale a volumului exporturilor de bunuri și servicii și scăderea notabilă consemnată de cea a volumului importurilor. Pe acest fond, deficitul comercial și cel de cont curent și-au încetinit puternic creșterea în termeni anuali, în cel din urmă caz și cu aportul ameliorării balanței veniturilor secundare.
Cele mai recente date și analize indică o cvasi-stagnare a activității economice pe ansamblul semestrului II 2025, asociată însă cu o creștere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.
Astfel, în intervalul iulie-august, vânzările cu amănuntul au continuat să-și încetinească creșterea față de perioada similară a anului trecut, în timp ce, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a consemnat un salt deosebit de amplu în luna iulie, iar producția industrială a înregistrat o creștere notabilă în termeni anuali.
În același timp, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a mărit decalajul pozitiv față de cea a importurilor, reducându-se relativ mai modest față de trimestrul precedent. În aceste condiții, deficitul comercial s-a comprimat ușor în iulie în raport cu perioada similară a anului trecut, iar cel de cont curent s-a restrâns consistent, inclusiv pe fondul evoluțiilor pozitive de la nivelul balanțelor veniturilor.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a prelungit descreșterea în primele două luni ale trimestrului III 2025, ajungând la 8,0 la sută în august, de la 9,1 la sută în iunie, în condițiile în care noile scăderi de ritm consemnate în acest interval de componenta în lei, cu precădere pe seama împrumuturilor societăților nefinanciare, au fost doar parțial contrabalansate de accelerarea ascensiunii variației creditului în valută. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat astfel să se reducă, ajungând la 69,3 la sută în august 2025, de la 69,7 la sută în iunie.
Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 12 noiembrie 2025.
