Ce înseamnă principiul „poluatorul plăteşte” şi cum se aplică în cazul impozitului auto?
Principiul „poluatorul plăteşte” este unul economic‑ecologic, prin care cei care generează poluare suportă costurile asociate. Aplicat în contextul impozitului auto, acest principiu presupune că maşinile care emit mai mult sau au norme de poluare mai vechi vor fi taxate mai sever, pentru a reflecta impactul lor mai mare asupra mediului.
În România, pentru anul 2026, proiectele de modificare a impozitului auto propun ca baza de calcul să includă nu doar capacitatea cilindrică a motorului, ci şi norma de poluare (Euro 3, Euro 4, Euro 5, Euro 6), emisiile CO₂ şi vechimea vehiculului.
Mai exact:
- În prezent, impozitul este calculat în principal pe baza cilindreei motorului (de exemplu 10 lei pentru fiecare 200 cm³, în unele localităţi) şi eventual indexat anual cu inflaţia.
- Din 2026, vor fi aplicate coeficienţi suplimentari în funcţie de norma de poluare — cu cât norma Euro e mai veche (maşină mai poluantă), cu atât coeficientul va fi mai mare.
- De asemenea, autorităţile menţionează că maşinile electrice sau hibride — care emit mult mai puţin sau deloc – ar putea plăti impozite mult mai mici sau beneficia de scutiri, pentru a stimula trecerea la mobilitate mai curată.
Cum este calculat impozitul auto în prezent?
În forma actuală (pentru 2025), majoritatea municipalităţilor calculează impozitul anual pentru autoturisme în funcţie de cilindreea motorului şi de hotărârea consiliului local. De exemplu, pentru un motor de 1.400‑1.600 cm³ în Bucureşti, taxa anuală este în jur de 80‑90 lei.
Formula este simplă: se ia fiecare grupă de 200 cm³ (sau fracţiune) şi se aplică o sumă fixă… însă fără a ţine cont în mod direct de norma Euro sau emisiile maşinii.
Comparativ, sub noua formulă ce se va aplica în 2026, aceeaşi maşină cu 1.400‑1.600 cm³ dar cu o normă de poluare Euro 3 sau Euro 4 ar putea plăti mult mai mult decât una cu Euro 6, pentru aceeaşi cilindree.
Impactul creşterii impozitului auto asupra proprietarilor de maşini
Modificările propuse indică o creştere medie a impozitului auto în România de aproximativ 30% faţă de nivelul actual.
Totuşi, pentru maşinile mai vechi, cu norme de poluare Euro 3 sau Euro 4, creşterile pot fi mult mai mari — impozitul se poate dubla sau chiar tripla.
De exemplu:
- În Bucureşti, pentru un autoturism cu motor între 1.400‑1.600 cm³, impozitul anual este în prezent de circa 82 lei. Din 2026, pentru acelaşi motor dar cu normă de poluare ce implică penalizare, taxa ar putea ajunge între aproximativ 91 şi 132 lei, în scenariul de creştere moderată.
- Pentru maşini foarte vechi sau poluante, cu norme Euro 3/Euro 4, aceeaşi cilindree ar putea implica impozite ce se dublează sau triplează faţă de prezent.
Cât va plăti un proprietar de Dacia Logan Euro 4 în 2026?
Să luăm un exemplu ipotetic: un model popular precum Dacia Logan, cu motor de ~1.4 litri (≈1.400 cm³) şi normă de poluare Euro 4. În prezent, impozitul ar putea fi în jurul sumei modeste (~500 lei/an, în funcţie de localitate) – atenţie: această estimare diferă în funcţie de municipalitate.
Din 2026, conform „coeficientului de poluare”, pentru această maşină impozitul ar putea creşte la ~1.500 lei/an, ceea ce reprezintă tripla sumei iniţiale. (Proporţia concretă depinde de decizia locală şi de norma exactă de poluare).
Această creştere evidenţiază cum proprietarii de vehicule mai vechi şi poluante vor suporta o povară fiscală mult mai mare — pe când cei cu maşini moderne sau ecologice vor avea costuri semnificativ mai mici.
Cum reacționează Dacia la această schimbare?
Un susținător vocal al măsurii a fost Dacia, cel mai mare producător auto din țară după volumele comercializate pe piața mașinilor noi. În trecut, Mihai Bordeanu, Brand Manager Dacia pe România, a declarat că o nouă taxă auto pentru mașinile vechi sau modificarea actualului impozit ar descuraja influxul de modele rulate în România.
Dacia a venit cu o serie de propuneri despre forma și cuantumul noii taxe. Ideea este susținută și de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Autovehicule (APIA). „Noi vrem să diminuăm fenomenul, nu să-l tăiem de la rădăcină. Nimeni nu a zis că ar trebui interzise importurile,” a spus șeful Dacia.
El a subliniat că toate propunerile respectă legislația europeană în vigoare și susține, pe baza unui studiu PwC pe care Dacia îl actualizează anual, că măsuri adiționale de suprataxare a mașinilor rulate ar ajuta la creșterea pieței de modele noi.
Doar în 2024, conform cifrelor ACAROM, au fost înmatriculate pentru prima dată în țară 328.834 de mașini second-hand, în creștere cu 3,95% față de 2023. Prin comparație, în aceeași perioadă, piața auto de mașini noi a crescut cu 4,5% și a atins un volum de în total 151.105 mașini. Totodată, în ultimii cinci ani de zile, prin programul Rabla s-au casat undeva în jurul a 350.000 de vehicule rulate.
Într-o intervenție televizată, Bordeanu a dat un exemplu de calcul pentru noua taxă auto. „O mașină veche de 20 de ani, în normă de poluare EURO 2, va avea de plătit undeva între 350 și 400 de euro. Nu e definit 100%, am vorbit de achiziție”, a spus șeful Dacia.
„Astăzi suma e undeva la 160-170 de lei pe an. De mâine am dori să se ia în calcul norma de poluare, iar în funcție de asta, dacă automobilul e EURO 2 sau EURO 3, vorbim probabil de 1.800 - 1.900 de lei pe an,” a adăugat acesta.
Alternative pentru a reduce impactul financiar al creşterii impozitului auto
Având în vedere noile reglementări, există câteva opţiuni pe care le poţi lua în considerare pentru a minimiza impactul financiar:
- Achiziţia unei maşini electrice sau hibride: Vehiculele electrice, deşi până acum erau în mare parte scutite sau taxate foarte puţin, vor rămâne printre cele mai avantajoase din punct de vedere al impozitului. Conform proiectelor, pentru maşinile electrice impozitul ar putea fi menţinut foarte jos sau chiar aproape zero.
- Utilizarea transportului în comun sau a bicicletei: Dacă renunţi la maşina personală sau o foloseşti mai rar, poţi reduce costurile fiscale şi contribuţia proprie la poluare.
- Verificarea stimulentelor fiscale / subvenţiilor: Statul şi autorităţile locale pot oferi facilităţi pentru achiziţia de vehicule ecologice, dar şi reduceri locale pentru impozit în cazul maşinilor hibride cu emisii mici (≤ 50 g CO₂/km).
Ce avantaje fiscale au proprietarii de maşini electrice?
Proprietarii de maşini electrice beneficiază de:
- impozit minim sau scutire totală (în funcţie de decizia locală)
confortul de a fi scutit/mai puţin taxat prin noua formulă care ţine cont de emisii - avantajul de a evita majorările semnificative care vizează maşinile vechi şi poluante
Ce spun autorităţile despre creşterea impozitului auto?
Guvernul român şi autorităţile implicate susţin că măsurile de majorare a impozitului auto au două scopuri principale: reducerea poluării şi stimularea înnoirii parcului auto în România.
Conform declaraţiilor:
- Noua formulă de impozitare reflectă direct solicitările formulate de Comisia Europeană — care impune ţinerea sub control a emisiilor auto şi încurajarea vehiculelor cu emisii reduse.
- Propunerea legislativă prevede ca maşinile care poluează mai mult să plătească proporcional mai mult — în felul acesta, sistemul fiscal devine mai „verde”.
- Autorităţile au menţionat că aceste schimbări au şi o intenţie fiscal‑bugetară, contribuind la bugetul local şi la acoperirea costurilor infrastructurii rutiere, dar cu o componentă majoră de mediu.
Pentru a primi bani din PNRR, mașinile poluante trebuie taxate mai mult
„Ceea ce ne-a cerut Comisia prin acest jalon este ca nivelul de taxare să nu mai fie doar în funcţie de capacitatea cilindrică, ci şi în funcţie de clasa euro. Înseamnă aplicarea unui coeficient la valoarea de impozit actuală care creşte în funcţie de clasa euro", a declarat Felix Ardelean, director în cadrul Ministerului Transporturilor, conform Observator News.
APIA apreciază că un mecanism de taxare pe baza conceptului „poluatorul plătește”, aplicat și în alte state europene, este „esențial pentru ca programe precum Rabla Clasic și Rabla Plus să funcționeze eficient și coerent. Subvenționarea mașinilor noi, cu mai puține emisii, trebuie dublată de o descurajare fiscală clară a celor vechi și poluante, pentru a asigura echilibrul dintre stimulente și responsabilitate”
APIA a elaborat o propunere concretă de reformă fiscală auto, care ține cont atât de cerințele de mediu, cât și de realitățile sociale din România. Propunerea se bazează pe principiul „poluatorul plătește”, fiind structurată în funcție de cilindreea motorului, vechimea autovehiculului și nivelul emisiilor de CO₂, dar include și o componentă socială, adaptată la nivelul de venit al contribuabilului.
Conform estimărilor APIA, implementarea acestui mecanism ar putea aduce aproximativ 17 miliarde de lei suplimentar la bugetul de stat, reprezentând o sursă sustenabilă de finanțare pentru investiții publice, infrastructură și tranziția către mobilitate curată.
