Așteptările companiilor și realitatea AI
„Companiile se așteaptă ca AI-ul să rezolve orice problemă și să fie 100% corect. Însă soluțiile de tip generative AI, precum ChatGPT, Gemini sau Copilot, nu sunt perfecte. Ele se bazează pe baze de date uriașe și, de multe ori, ‘halucinează’. Companiile nu au înțeles încă ce poate face AI-ul și ce nu poate face”, a explicat Alexandru Dan, specialist și CEO al companiei TVL Technology.
Potrivit acestuia, un alt obstacol este lipsa de specialiști: „Tehnologia are doar doi ani de istorie. Specialiștii se formează de obicei în 10 ani, prin școală, facultate și experiență practică. Acum companiile trebuie să-și formeze proprii specialiști din interior. AI-ul îți poate face viața mai ușoară și poate economisi câteva ore de muncă, dar nu schimbă radical un business peste noapte”, a completat Alexandru Dan.
Folosind inteligența artificială, omul trebuie să rămână mereu în centrul procesului de creație și să verifice constant rezultatele. Specialistul spune că „responsabilitatea finală trebuie să aparțină întotdeauna omului”.
Din păcate, în multe instituții publice, administratorii și angajații tind să se ascundă în spatele deciziilor automate. Dacă AI-ul spune că ceva este corect sau nu, oamenii consideră că răspunsul este adevărat, chiar dacă inteligența artificială nu a oferit explicații. Alexandru Dan spune că acest lucru se va schimba odată cu European AI Act, noua legislație europeană privind inteligența artificială care impune ca sistemele AI utilizate de către UE să fie sigure, transparente și verificate constant de către oameni.
„AI-ul învață din conversațiile pe care le poartă cu toți oamenii”
Important de știut este că inteligența artificială este capabilă să învețe și să dea răspunsuri din ce în ce mai bune, dacă îi oferim feedback după orice răspuns.
„AI-ul învață din conversațiile pe care le poartă cu toți oamenii și este capabil să rețină ceea ce îi spunem. Învață atunci când îi spunem că informațiile pe care ni le-a dat sunt greșite. Dacă îi spui că nu îți place tonul, își schimbă tonul și se adapteaza stilului tău. Important este să-i dai feedback”, a mai adăugat specialistul.
Inițial, AI-ul a fost antrenat pe întreaga informație de pe internet: miliarde de pagini, cărți, articole, filme. Practic, tot conținutul scris vreodată este integrat în baza sa de cunoștințe.
„Inteligența artificială are acces la toate site-urile din lume, la miliarde de pagini de pe internet. Toate cărțile care au fost scrise vreodată sunt în mintea lui ChatGPT, toate filmele. Dacă îl întrebi despre o carte, știe deja conținutul său. La un moment dat, inteligența artificială s-a blocat și nu mai avea ce să învețe, trebuie să găsim metode noi să generăm date ca să aibă de unde să mai învețe”, a precizat Alexandru Dan.
Este România potrivită pentru start-up-uri AI?
În România sunt foarte mulți specialiști și programatori care adoptă tot mai rapid inteligența artificială, însă start-up-urile din domeniul AI întâmpină dificultăți în a se impune pe scena globală din cauza lipsei investițiilor.
„În România sunt mulți specialiști, dar foarte puține start-up-uri AI au reușit să se impună global. De ce? Pentru că ne confruntăm cu o problemă majoră: lipsa investițiilor. Este o problemă prezentă și la nivel european”, afirmă Alexandru Dan.
Europa a început să investească masiv sute de miliarde de dolari în AI, însă România rămâne încă în urmă.
„Am fost într-un program de start-up-uri în SUA și multe companii aveau angajați români, însă produsele erau dezvoltate cu investiții americane, nu românești. În România vorbim de zeci de milioane de dolari disponibili, în timp ce în SUA se investește un trilion de dolari doar în AI”, mai adaugă Alexandru Dan.
