10 construcții celebre ale lumii pe care trebuie să le vezi o dată în viață
Există multe construcții celebre la nivel mondial care arată spectaculos, dar unele ies în evidență prin arhitectura lor uimitoare, istoria și designul lor. De la clădiri ondulate la muzee minunate, descoperiți în următoarele pagini unele dintre cele mai interesante construcții ale lumii.
Casa Str??mb? din Sopot (Polonia)
Casa Strâmbă (Krzywy Domek, în poloneză) din localitatea poloneză Sopot este o clădire comercială şi se numeşte aşa, pentru că are o imagine ce pare distorsionată. Este cunoscută şi apreciată pentru stilul său arhitectural unic, forma clădirii creând iluzia optică a deformării.
Casa fost proiectată în anul 2002 de către arhitecţii Szotyński si Zaleski. Aceştia s-au inspirat din ilustraţiile de basm ale ilustratorului polonez Jan Marcin Szancer, precum şi din desenele suprarealiste ale artistului suedez Per Dahlberg. Stilul arhitectural abstract al Casei Strâmbe prezintă asemănări cu Casa Dansatoare din Praga şi modernismul catalan al lui Antoni Gaudi, potrivit, Masterclass.com.
Foto: katatonia82/Shutterstock
Hundertwasserhaus, Viena (Austria)
Hundertwasserhaus este un bloc rezidenţial din Viena, de pe strada Kegelgasse 36-38, construit de artistul austriac Friedensreich Hundertwasser (1928-2000), al cărui stil arhitectural original aminteşte de Gaudi.
ntr-o scrisoare din 30 noiembrie 1977 adresată primarului Vienei, Leopold Gratz, cancelarul federal de la acea vreme, Bruno Kreisky, a sugerat ca lui Hundertwasser să i se ofere posibilitatea să-şi pună în practică un plan arhitectural, care presupunea construirea unui proiect de locuinţe. Ulterior, într-o scrisoare datată 15 decembrie 1977, Leopold Gratz l-a invitat pe Hundertwasser să proiecteze un bloc de apartamente conform viziunii sale, cu o arhitectură mai umană, în armonie cu natura, aminteşte site-ul https://hundertwasser.com/. Hundertwasser a proiectat o clădire rezidenţială cu terase deschise spre stradă şi un turn înalt, în contrast cu terasa de la cel mai jos nivel.
Hundertwasserhaus este o clădire din cărămidă, cu apartamente ce au planuri diferite. Unele apartamente au un etaj, altele două etaje. Multe apartamente au balcoane proeminente sau pergole şi logii.
S-au folosit 900 de tone de pământ pentru plantarea de copaci în 14 spaţii verzi mari şi în jardiniere. Unele dintre terase sunt accesibile publicului, altele aparţin locuinţelor private, iar altele sunt rezervate vegetaţiei spontane.
Foto: Shutterstock
Muzeul Guggenheim Bilbao
Muzeul Guggenheim Bilbao, muzeu de artă modernă şi contemporană, este o emblemă a oraşului Bilbao din Ţara Bascilor, Spania, şi una dintre cele mai spectaculoase clădiri din lume.
Proiectată de arhitectul american de origine canadiană Frank Gehry, clădirea Muzeului Guggenheim Bilbao, care se înalţă pe marginea râului Nervión, reprezintă un exemplu magnific al uneia dintre cele mai inovatoare arhitecturi din secolul al XX-lea. Cu o suprafaţă de 24.000 metri pătraţi, din care 9.000 metri pătraţi sunt dedicaţi spaţiului expoziţional, acest muzeu reprezintă un reper arhitectural de configuraţie îndrăzneaţă şi design inovator, oferind un fundal seducător pentru arta expusă în cadrul lui, se menţionează pe site-ul amintit.
Per ansamblu, designul lui Frank Gehry creează o structură spectaculoasă asemănătoare unei sculpturi, perfect integrată în modelul urban al oraşului Bilbao şi în zona înconjurătoare.
Complexul constă din clădiri interconectate, sugerând o lucrare gigantică de sculptură abstractă. Clădirea are la bază piatră calcaroasă şi este acoperită cu plăci de titan, dispuse ca nişte "solzi", care reflectă puternic lumina.
O caracteristică a acestui muzeu o constituie instalaţiile artistice la scară mare. În interiorul muzeului se află, spre exemplu, instalaţia intitulată "Snake", realizată de Richard Serra, care constă din trei panglici enorme de oţel, care se unduiesc pe o distanţă de circa o sută de metri şi care cântăresc aproximativ 180 tone.
Foto: BearFotos/Shutterstock
Sala de concerte Harpa, Reykjavik (Islanda)
Sala de concerte Harpa este o clădire polivalentă din inima Reykjavik-ului, capodoperă a arhitecturii contemporane, centru al vieţii culturale din capitala islandeză şi important punct de atracţie pentru turişti
Numele pe care construcţia urma să-l poarte a fost făcut public la 11 decembrie 2009, fiind ales dintre 4156 de propuneri trimise de 1.200 de cetăţeni. Principalul criteriu a fost ca denumirea să fie specific islandeză, şi, totodată, uşor de pronunţat pentru vorbitorii altor limbi. În islandeza veche, "harpa" se referă la perioada de început a primăverii, dar denumeşte şi cunoscutul instrument muzical.
Clădirea are o înălţime maximă de 43 de metri şi acoperă o suprafaţă de 28.377 metri pătraţi, arată arkitekt.is. Cimentul folosit pentru turnarea fundaţiei conţine nisip negru şi cenuşă vulcanică.
Foto: Khairil Azhar Junos/Shutterstock
Casa Muzicii din Budapesta (Ungaria)
Cu un design futurist, cu pereţi din sticlă în zig-zag şi un acoperiş perforat care permite luminii naturale să pătrundă în interior, Casa Muzicii din Budapesta este noua sală de concerte din capitala ungară, ce îşi propune să creeze armonie între natură şi muzică, oferind vizitatorilor o experienţă plină de inspiraţie.
Proiectată de arhitectul japonez Sou Fujimoto pe o suprafaţă de nouă mii de metri pătraţi din Parcul Central din Budapesta, Casa Muzicii şi-a deschis porţile în ianuarie 2022, cu reprezentaţii ale unor interpreţi de la Academica de Muzică Franz Liszt.
Foto: Belizar/Shutterstock
Cl?direa Muzeului Ningbo din China
Clădirea Muzeului Ningbo din China este cunoscută pentru arhitectura sa deosebită, în anul 2009 Muzeul fiind distins cu Premiul Lu Ban de arhitectură din China.
Aflat în oraşul cu acelaşi nume, din provincia Zhejiang, din China, Muzeul Ningbo este un simbol al culturii oraşului ce se concentrează pe istoria şi obiceiurile tradiţionale ale acestuia.
Designul clădirii este o combinaţie conceptuală care reprezintă o trimitere la munţi, apă şi oceane, făcând referire la caracteristicile geografice ale oraşului Ningbo, la importanţa comerţului maritim din istoria sa. Primul etaj al muzeului este construit ca un întreg, iar de la etajul al doilea începe să se încline, oferind întregii clădiri aspectul unei bărci.
Pereţii exteriori ai muzeului sunt decoraţi diferit. Unii sunt realizaţi din milioane de plăci colectate în zone locale. Acest tip de decor în sine a fost un mod comun de a construi o casă în Ningboo, pe vremea când nu fuseseră introduse cimenturile. Alţi pereţi sunt realizaţi din dale vechi şi bambus, acoperite cu ciment.
Foto: Tada Images/Shutterstock
Castelul Windsor, Londra (Marea Britanie)
Castelul Windsor este, în prezent, cel mai vechi şi cel mai mare castel locuit din lume. Fondat de William Cuceritorul în secolul al IX-lea, Castelul Windsor a fost reşedinţa a 40 de monarhi, inclusiv a Elisabetei a II-a (1952-2022) şi a primit sute de vizitatori de-a lungul secolelor. Astăzi, aproape un milion şi jumătate de oameni vizitează castelul în fiecare an, bucurându-se de istoria acestuia şi de marile opere de artă din Colecţia Regală.
Aspectul de astăzi al Palatului Windsor se datorează regelui George al IV-lea (1820-1830). Regele şi consilierul său artistic Sir Charles Long au dorit ca exteriorul Castelului să aibă un aspect mai impunător, adoptând stilul gotic. A fost înălţat Turnul Rotund şi refăcut exteriorul cu zidărie masivă, au fost adăugate turnuri şi creneluri. O galerie de 168 de metri - Marele Coridor - a fost adăugată la Upper Ward, apartamentelor de stat din partea de nord li s-a oferit o nouă intrare şi o scară mare. Au fost create două spaţii mari - Camera Waterloo, dedicată înfrângerii lui Napoleon Bonaparte în 1815 şi Sala Sf. George, care a fost extinsă. Firma "Morel & Seddon" a primit contractul de furnizare a mobilierului, în mare parte în stilul francez Empire.
Foto: Shutterstock
Cl?direa Richelieu - Biblioteca Na?>ional? a Fran?>ei
Bibliotecile publice, izvoare permanente de cultură şi cunoaştere, sunt găzduite de edificii apreciate pentru frumuseţea lor arhitecturală, magnetizând publicul asupra rolului pe care îl poartă pentru dezvoltarea cunoaşterii şi a societăţii.
În 1868, în centrul Parisului, pe Rue de Richeliu, a fost deschisă clădirea cu numele omonim al străzii care găzduieşte astăzi una dintre cele mai importante edificii ale Bibliotecii Naţionale a Franţei, potrivit portalului https://www.artsy.net/.
Clădirea Richeliu a Bibliotecii Naţionale a Franţei este reprezentativă prin spaţiul central de lectură denumit Sala Ovală, această încăpere fiind ridicată în perioada 1875-1932 de arhitectul academician Jean-Louis Pascal, după decesul proiectantului iniţial al bibliotecii Henri Labrouste. Jean-Louis Pascal a avut meritul de adăugare a acestei încăperi uriaşe înaltă de 16 metri care adăposteşte pe rafturile pereţilor interiori colecţii impresionante de cărţi guvernate de sus de ferestre care proiectează lumina naturală în interior. Biblioteca găzduieşte, de asemenea, o colecţie impresionantă de opere de artă istorice franceze, inclusiv ilustraţii originale de Henri de Toulouse-Lautrec şi hărţile de secol XVI ale Parisului.
În Clădirea Richelieu sunt găzduite sălile de lectură (Departamentul manuscrise; Ilustraţii şi fotografii; Monede, medalii şi antichităţi; Arte reprezentative şi muzică), Biblioteca Institutului naţional pentru istoria artei şi Biblioteca École nationale des Chartes.
Turnul Galata din Istanbul, un simbol al metropolei turce ce se întinde pe două continente, este unul dintre cele mai vechi turnuri din lume. Situat în cartierul Galata, districtul Beyoglu, turnul a fost folosit în vremuri îndepărtate iniţial ca far, apoi ca turn supraveghere în faţa inamicilor, închisoare şi mai târziu ca turn de observare a incendiilor, numit Galata Fire Tower, scrie https://muze.gen.tr/.
Foto: Shutterstock/Isogood_patrick
Turnul Galata, Istanbul (Turcia)
Până la mijlocul secolului al XX-lea, Turnul Galata a fost cea mai înaltă structură din Istanbul. Terasa de observare care se află la ultimul etaj are una dintre cele mai frumoase vederi panoramice ale Istanbulului.
Primul turn a fost construit de către împăratul bizantin Iustinian în 507-508 d. Hr. Numit "Megalos Pyrgos" ("Marele Turn"), de către bizantini, turnul era în acel moment capătul de nord al unui lanţ uriaş care a fost întins peste deschiderea Cornului de Aur pentru a împiedica atacul şi invazia navelor inamice.
Genovezii au fost cei care au reconstruit, între 1348-1349, turnul pe care îl putem vedea astăzi. Turnul, ridicat din piatră, a fost numit "Christea Turris" ("Turnul lui Hristos"), după crucea din vârful său, care a devenit treptat simbolul acestei mici societăţi latine.
Între 1546-1595, Turnul Galata a servit drept închisoare pentru prizonierii de război. În secolul XVII, turnul a avut destinaţie militară. Între 1717-1962, turnul a fost folosit drept observator de incendii, fiind cea mai înaltă construcţie din zonă, cu o viziune panoramică asupra împrejurimilor.
Foto: Shutterstock
Fort?rea??a Kalemegdan (Serbia)
Fortăreaţa masivă Kalemegdan este unul dintre cele mai reprezentative obiective ale capitalei Serbiei. Localizată pe o zonă înaltă la confluenţa Sava cu Dunărea, fortăreaţa a fost un important punct strategic în istoria Serbiei.
A fost ridicată o aşezare în timpul celţilor şi fortificată de romani, în secolul II, în timpul cărora este denumită Singidunum, importantă componentă parte a limesului dunărean de apărare a graniţei imperiului. Goţii au afectat o parte din construcţie, iar hunii au distrus-o. A fost reconstruită de împăratul bizantin Iustinian şi a primit numele Beograd pe măsură ce slavii au început să intre în Balcani.
Este un important complex istoric şi cultural, plasat într-un frumos parc din Belgrad. Numele face trimitere la întreg platoul spaţios care împrejmuieşte fortăreaţa şi care a fost transformat într-un parc în anii 80 ai secolului XIX. În perioada în care fortăreaţa reprezenta avanpostul militar central al Belgradului, platoul avea şi rolul de a ţine la distanţă inamicul, fiind un post extraordinar de observare şi avertizare pentru anunţarea pregătirii trupelor. Denumirea derivă din termeni proveniţi din limba turcă: kale înseamnă fort, iar megdan reprezintă teren. Turcii o denumiseră ''dealul de observare''.
Foto: Shutterstock