Autoritatile ar trebui sa ia in calcul extinderea si la alte venituri decat cele salariale a bazei pentru perceperea contributiilor sociale, insa o astfel de masura, pentru a fi corecta si echitabila, trebuie sa fie insotita de o globalizare a veniturilor, astfel incat sa nu conteze daca o persoana castiga din salariu, dividende, chirie, drepturi de autor sau PFA. In acelasi timp, pentru a evita situatia in care contributiile la asigurarile sociale ar deveni nelimitate, acestea ar trebui plafonate la un numar fix de salalrii medii pe economie, urmand ca partea de venituri care depaseste acest nivel sa nu se mai achite contributii, afirma economistul Ionut Dumitru, presedinte al Consiliului Fiscal. La acestea ar trebui sa se adauge si un sistem inteligent de deduceri, prin care populatia sa poata fi incurajata sa economiseasca pe termen lung, de exemplu pentru pensie sau pentru educatia copiilor.
Masurile luate in ultimii ani de guvernanti, reduceri de taxe concomitent cu majorarea de cheltuieli, au eliminat in prezent orice spatiu pentru noi scaderi de taxe si impozite.
"Conform proiectiilor Comisiei Europene, veniturile fiscale care ar urma sa fie incasate anul urmator sunt proiectate undeva la 25,4% din PIB, care este in primul rand minimul istoric, nu am avut niciodata venituri mai mici de cand avem datele statistice, din 1995, iar in al doilea rand este o pondere care este cu 14 puncte si ceva mai mica decat media europeana, care este la 40%. In contextul in care avem cele mai mici venituri din istorie, cred ca ar trebui sa intelegem care este cauza si cred ca sunt doua cauza principale. In primul rand faptul ca avem o evaziune fiscala foarte mare, asta este cunoscut, si doi nici taxele nu mai sunt mari, pe anumite componente chiar sunt mici in comparatie cu standardele europene. Spatiul de reducere a taxelor este aproape inexistent as spune. Mai poti sa faci un reglaj fin la unele taxe, dar daca ne gandim la taxele mari, impozit pe profit/venit, avem 16% printre cele mai mici din Europa, TVA a ajuns printre cele mai mici din Europa dupa reducerile din ultimii ani. Discutiile legate de scaderile de taxe promise de partide in campania electorala trebuie tratate cu rezerva destul de mare, pentru ca indiferent cum te-ai uita la cifre, veniturile noastre sunt foarte mici. Este adevarat ca in primul rand este o problema de colectare, de evaziune fiscala inalta, dar nici nu ne putem gandi ca putem reduce taxele de la nivelul la care sunt ele acum", a declarat Ionut Dumitru pentru wall-street.ro.
Potrivit acestuia, contributiile pentru asigurari sociale platite in Romania sunt apropiate de media europeana, in timp ce ca nivel total al taxelor Romania se afla chiar in partea inferioara a unui clasament la nivel european.
"Daca luam in calcul suma tuturor contributiilor sociale, care sa includa toate componentele, Romania este undeva pe medie ca rata de taxare. Ceea ce ne diferentiaza foarte mult fata de alte state europene este modul in care tratam noi diferite forme de venit. Suntem aproape de media europeana in ce priveste veniturile sub forma de salarii. Alte forme de venit, plecand de la drepturi de autor, PFA, chirii, dividende, castiguri de capital, orice altceva … orice alte forme de venit, in special pe zona asta de freelanceri – self-employed – PFA sunt mult mai putin taxate in comparatie cu forma clasica de salariu. In cele mai multe state din UE diferenta nu este foarte mare. La noi, diferenta intre a fi salariat si a fi, de exemplu, PFA in materie de sarcina fiscala incluzand contributii in primul rand este foarte mare in timp ce in celelalte tari din Europa este foarte mica. In toate tarile exista o diferentiere intre a fi salariat si a fi ceea ce noi numim PFA … exista o diferenta, insa ea nu este atat de mare. La noi ea este de la simplu la dublu. Este absolut evident ca sunt aceste portite lasate in legislatie, care sunt utilizate. Daca ne aducem aminte, istoric a fost moda microintreprinderilor mult timp, pe masura ce s-au mai inchis din portite iar sarcina fiscala a crescut la microintreprinderi si s-au pus niste restrictii cu consultanta … s-a mutat cumva atentia catre PFA. Si la PFA a mai crescut sarcina fiscala, dar in continuare este probabil avantajoasa in comparatie cu alte forme de venit", a spus Ionut Dumitru.
O schimbare care sa extinda baza de impozitare intampina, insa, o rezistenta destul de mare din partea unor categorii care utilizeaza astfel de “portite”. In Romania sunt aproximativ 400.000 de PFA-uri.
"Am fost intotdeauna de parere ca trebuie sa tratam toate formele de venit corect si echitabil, pentru ca toti suntem egali in fata legii. Evident ca exista o rezistenta foarte puternica, cei care au PFA. Sunt foarte multe PFA-uri in Romania, in jur de 400.000 de PFA-uri, si evident ca multe dintre ele sunt in forma asta de organizare pentru ca este cea mai ieftina dintr-o perspectiva a sarcinii fiscale. Dar, in esenta, multe din acele venituri mascheaza venituri salariale in ultima instanta, ca la drepturi de autor. Stim cu totii ca presa a fost foarte multi ani platita cu drepturi de autor sau o combinatie de drepturi de autor cu carte de munca. Era foarte neclara si distinctia intre dependent si independent si au mai fost si niste controale ale ANAF, au mai fost niste discutii pe subiect. In continuare raman destul de multe persoane platite cu alte forme de venit decat salariu desi activitatea lor nu stiu daca justifica neaparat asa ceva", a afirmat economistul.
Diferentele intre contributiile platite de salariati si cele ale altor forme de venit sunt prea mari
Acesta a oferit ca exemplu Bulgaria, unde diferenta dintre CAS platit de un salariat si cel platit de PFA este foarte redusa.
"Spre exemplu in Bulgaria, ca ne uitam mereu cu multa admiratie la cat de mici sunt impozitele la ei, la CAS, aici este de fapt diferenta foarte mare, noi avem o cota pentru salariati de aproape 40% in timp ce pentru alte forme de venit, de exemplu la PFA, din cate imi aduc aminte, avem 10,5% + 5,5%, adica 16%. Noi avem la PFA contributii sociale de 16% versus 40% la salariati, in timp ce in Bulgaria este 30% la salariat si 27% la PFA. Asa este peste tot in Europa, diferenta dintre alte forme de venit si salarii nu este atat de mare cum este in Romania", a spus el.
Potrivit economistului, o solutie “corecta” ar fi largirea bazei de impozitare, dar concomitent cu globalizarea veniturilor si plafonarea contributiilor la la veniturile tratate per ansamblu.
"Dupa pararea mea, solutia corecta si echitabila este cea in care baza de impozitare sa fie largita, adica sa globalizam veniturile, toate formele de venit, nu ma intereseaza ca este salariu, dividend, chirie, drept de autor, PFA, orice, sa le globalizam, adica sa le punem intr-o baza comuna de globalizare, sa gandim un sistem inteligent de deduceri. In primul rand deduceri personale pentru copii, pentru contributii la fonduri private de pensii, la asigurare privata de sanatate, pentru economisire pe termen lung, putem gandi si un sistem care sa ne modeleze niste comportamente pe termen lung de care economia are nevoie, si in final sa punem si niste plafoane", a spus Dumitru.
In Bulgaria, contributiile sunt percepute la venituri care sunt plafonate sub doua salarii medii pe economie. In acelasi timp, insa, diferenta de contributii este foarte redusa comparativ cu Romania.
"Atentie, pentru ca vorbeam despre Bulgaria, noi avem un plafon la contributii care este la cinci salarii si nu se aplica la toate contributiile, in timp ce la bulgari exista un plafon, pentru ca prin definitie contributia inseamna contraprestatie. Nu poti sa ai o contributie nelimitata pentru o contraprestatie care este prin definitie limitata. Ai si o componenta de solidaritate sociala, dar nu poti sa ai contributii nelimitate pentru ca, intotdeauna, in situatia asta va exista tentatia de a nu declara veniturile pentru a nu plati contributii nelimitate pentru ceva care primesti in schimb de multe ori de foarte proasta calitate si, oricum, prin definitie, limitat. In Bulgaria, plafonul functioneaza pentru toate contributiile si este sub doua salarii medii pe economie. Au o plafonare la sub doua salarii medii pe economie, dar diferenta nu este atat de mare, la salarii au contributii la 30%, la ceilalti este 27%", potrivit economistului.
Generalizarea plafonului de cinci salarii la un venit globalizat este dificila in Romania, din cauza erodarii bazei de impozitare.
"Ideea este ca nu putem generaliza acest plafon de cinci salarii, pentru ca noi avem baza de impozitare foarte mica. Foarte multe venituri nu intra in sfera asta de contributii normale si sunt la contributii mult mai scazute si tocmai de aceea nu putem sa punem un plafon prea jos, pentru ca si asa resursele pe care le colectam sunt prea mici. Dar in marea majoritate a tarilor europene exista un plafon efectiv pentru toate contributiile si el este undeva la 3-4 salarii. Sunt tari unde este si mai jos, de exemplu Bulgaria. Directia corecta in materie de contributii este aceasta: reducerea semnificativa a diferentelor de tratament fiscal intre salarii si alte forme de venit - in esenta largirea bazei, deci sa aduca in contributiile standard si alte forme de venit, poate sa pastrezi o diferentiere totusi, dar nu atat de mare – precum si plafonarea la un anumit numar de salarii medii pe economie, care trebuie vazut care ar putea fi, urmata de globalizarea veniturilor in ultima instanta si gandirea unui sistem de deduceri care sa si modeleze comportamentele", a afirmat Ionut Dumitru.
Plata contributiilor trebuie plafonata daca acestea sunt asezate intr-o singura baza de impozitare.
"Altfel o sa discutam la nesfarsit de ce CASS la dividend, de ce la PFA. Te poti gandi: De ce sa platesc CASS la dividend, ca platesc la salariu? De ce sa nu le punem noi pe toate intr-o baza de impozitare, sa venim sa globalizam veniturile astea, plafonam contributiile, sistem de deduceri, astfel incat omul va vedea ca nu plateste la toate veniturile. Dar hai sa le vedem intai pe toate la un loc", a spus presedintele Consiliului Fiscal.
Daca la inceputul anilor 2000 se aplica impozitul pe venitul global, de ce nu s-ar putea acum
"Suntem in secolul 21, secolul tehnologiei. Daca in anii 2000 era impozitul pe venitul global, daca atunci exista o solutie, acum dupa inca 16 ani credem ca nu exista o solutie IT in care sa vedem toate veniturile cetatenilor din aceasta tara? In secolul 21 mi se pare ca ar trebui sa fie posibil", afirma economistul.
Informatizarea ANAF, inclusiv printr-un program derulat cu Banca Mondiala, joaca un rol important pentru o eventuala impozitare pe un venit global.
Aici trebuie sa ajungem: Sa nu ne intereseze de ce tip este venitul pe care il castiga cetateanul, ci sa le vedem oricum intr-o baza de impozitare comuna si sa facem ce am discutat cu globalizarea, plafonarea si deduceri
- Ionut Dumitru -
"In contextul acesta al constrangerilor (legate de deficite, n.r.) pe care le avem, discutia este si mai impoortanta. De ce avem 1,5 milioane de oameni care muncesc la negru si nu platesc taxe? Pentru ca povara la salarii este mare, 40% la salarii este o povara relativ mare. Dar nu este la toti la fel povara, la cei care se duc in zona de PFA sau drepturi de autor, povara nu este la fel de mare. In continuare lasam portite prin care unii pot iesi din sistem si pot scapa cumva de sistem. Noi ne gandim doar la cota, aceste 40% CAS-uri cumulate, si le comparam cu alte state. Spuneam ca este aproape de media europeana, de fapt sarcina fiscala la noi este mult mai mare, pentru ca nu avem plafonare sau nu este efectiva. Acel 5 salarii care exista ca plafon la unele contributii nu functioneaza la toate contributiile, iar 5 salarii este destul mare. In marea majoritate a tarilor europene exista plafon pentru contributii la un nivel mult mai scazut. Deci chiar daca acolo poate cotele sunt mai mari, sarcina fiscala la noi ar putea fi mai mare decat la ei in final, pentru ca la noi nu ai plafonare efectiva", a afirmat el.
Sursa foto: Pixabay
Sursa grafice: prezentare Ionut Dumitru
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
