Grigoriadis, un Onassis roman

Intarzie 10 minute, timp in care asteptam toropiti de caldura in lobby-ul de la Pallini Beach. Clasificat la patru stele, hotelul - inconjurat de o insula de verdeata - domina peisajul din Kallithea.

Proprietarul lantului hotelier G este un domn aparent comun: mic de statura, carunt si rezervat. Se asaza elegant intr-un fotoliu si, intr-o romana perfecta, vorbeste despre businessul hotelier, despre Romania si despre proprietatile sale din cele trei tari al caror cetatean este: Grecia, SUA si Romania.

Nascut in 1934, in Bucuresti, dintr-o mama romanca si un tata grec, Grigoriadis duce o viata normala ca inginer constructor in productia petrolifera. Angajat la Sovrom Petrol, apoi la Onesti Borzesti, profita de "o ocazie" si pleaca sa lucreze in Italia. De aici, urmatoarea sa destinatie e America, unde sta patru ani si jumatate. De altfel, pentru ca diploma din Romania nu era recunoscuta, se inscrie din nou la facultate, la Constructii. Primeste un nou job, peste Ocean: "La Salonic, in Grecia, se construia o rafinarie. Am plecat sa lucrez acolo".

Nu regreta alegerea facuta. Cat timp a lucrat la rafinarie, a castigat foarte bine: 3.000-4.000 de dolari pe luna, comparativ cu salariul mediu al unui grec de 700 de dolari lunar. La finele lucrarii, firma l-a trimis la un nou proiect, in Filipine, pe care Grigoriadis l-a refuzat. A ramas in Grecia, a carei cetatenie a primit-o in 1968. De altfel, aici si-a intemeiat si familia, casatorindu-se cu o grecoaica cu care are trei copii si tot aici a facut si primul milion de dolari in perioada '66-'70.

Primul milion de dolari, la Salonic

Au fost ani buni, spune. In 1968 a inceput sa cumpere primele terenuri si utilaje. S-a apucat de constructii - apartamente si, ulterior, hoteluri - identificand oportunitatea pe care istoria si momentul economic i-o ofereau. "Statul grec subventiona serios cu credite mari pe o lunga perioada".