Lucian Boia: Societatea romaneasca nu a fost capabila sa produca un Havel, dar a fost capabila sa produca un Ceausescu
Ne supara sau nu, romanii l-au meritat pe Ceausescu, pentru ca au preferat mereu compromisul, cu micile lui recompense, in detrimentul rezistentei fata de un regim totalitar care a reusit in asa fel sa intre in fibra sociala, incat romanii de astazi nu se trag nici din interbelici, nici din daci, ci direct din comunisti, sustine istoricul Lucian Boia.
Mai mult, spune Lucian Boia intr-un interviu acordat News.ro, chiar daca regimul comunist a pierdut partida, comunistii au castigat-o. Nu a facut parte din procentul celor 85% dintre romani care au ales sa inceapa drumul democratiei cu Ion Iliescu, pentru ca pretuieste libertatea, chiar si atunci cand ea ii supara, de pilda, pe adeptii mitologizarii lui Eminescu, care nu a descoperit, o spune ironic, relativitatea, sau a lui Mihai Viteazu, care nu a fost, asa cum spune mitul, un mare unificator.
De ce comunismul, una dintre marile orori totalitare, este regretat de unii romani? De la 1.000 de comunisti la 85% dintre romani care au votat la primele alegeri postdecembriste cu Ion Iliescu: acesta este paradoxul de la care porneste istoricul Lucian Boia atunci cand analizeaza felul in care comunismul a creat o cu totul alta Romanie, cu o nota de plata pe care o decontam si astazi. Pentru unii, spune Lucian Boia, nostalgia este fireasca, pentru ca regimul comunist cu o mana arunca in inchisori si cu o alta recompensa sau dadea cel putin iluzia ca o face.
Istoricul vorbeste, in dialogul purtat cu News.ro, despre cine a profitat de pe urma comunismului, dar si despre absenteismul de la vot din ultimii ani, semn al unei atomizari din ce in ce mai grave, despre pasivitatea societatii, dar si a Bisericii ortodoxe, in comunism si despre de ce ne suparam atunci cind ni se spune ca Eminescu nu a inventat relativitatea.
Lucian Boia, nascut in Bucuresti la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti. Preocupat indeosebi de istoria ideilor si a imaginarului, s-a remarcat atat prin lucrari teoretice privitoare la istorie (”Jocul cu trecutul. Istoria intre adevar si fictiune”) si la imaginar (”Pentru o istorie a imaginarului”), cat si prin investigarea consecventa a unei largi game de mitologii (de la viata extraterestra si sfarsitul lumii pana la comunism, nationalism si democratie). A adus, de asemenea, noi interpretari privitoare la istoria Occidentului, a Frantei si a Germaniei. In 1997, i-a aparut lucrarea ”Istorie si mit in constiinta romaneasca” , ramasa de atunci un punct de reper in redefinirea istoriei nationale.