Donarea de sânge: Specialiștii spun că „pomenile” ar putea afecta calitatea sângelui. „Mituim donatorii - dacă dispar bonurile, unii vor uita că există”

Lipsa de sânge din sistemul sanitar românesc a reprezentat tot timpul o problemă, clasându-ne la coada Europei în ceea ce privește numărul donatorilor. Pentru a încerca să acopere necesarul de sânge, Guvernul a introdus mai multe măsuri prin care să atragă donatorii: a mărit de patru ori valoarea bonurilor de masă și a venit și cu alte recompense noi precum dobânzi mai bune la titlurile de stat. Efectul: acum poți să donezi sânge doar pe bază de programare, cel puțin în orașele mari și, cu toate că lucrurile par că merg în direcția bună, specialiștii spun că remunerarea donatorilor ar putea avea efecte negative. Horia Bugner, Vicepreședintele Fundației Donatorilor Benevoli de Sânge, spune că prin „cadourile” pe care le oferă Guvernul nu au fost rezolvate celelalte probleme ale sistemului: capacitatea de stocare a sângelui sau numărul redus al medicilor și asistenților, ba, mai mult, un donator mânat doar de dorința de a câștiga niște bani poată să mintă cu privire la starea de sănătate înainte de donare.

Un donator de sânge primește, pentru fiecare donare, bonuri de masă în valoare de 280 de lei, reducere de preț pentru abonamentul de transport în comun și o zi liberă de la locul de muncă. Mai mult de atât, Finanțele au început să ofere dobânzi mai bune la titlurile de stat celor care donează sânge, iar Guvernul se gândește să răsplătească donatorii și cu impozite mai mici pentru locuințe.

Am putea spune că acest lucru a dus la o normalitate a sistemului: românii sunt în sfârșit impulsionați să doneze, însă, conform specialiștilor, toate aceste beneficii oferite donatorilor sunt un „măr otrăvit” pentru întreg sistemul sanitar. Horia Bugner, Vicepreședintele Fundației Donatorilor Benevoli de Sânge, spune că toate aceste beneficii vor duce la alungarea de la centrele de transfuzie sanguină a donatorului benevol.

Citeste si:

„Părerea noastră, asociație care promovează donarea de 24 de ani, este că avem o situație groaznică: mituim donatorii și nu ne atingem de problemele din sistem. Cel mai rău lucru care se poate întâmpla este ca (n.red: Guvernul) să constate într-o bună zi că nu mai au fonduri pentru cadourile astea. Aglomerând centrele, așa cum au făcut-o acum, le-au arătat donatorilor vechi că nu mai e nevoie de ei. Totodată, cei noi, veniți pentru bonuri, dobânzi, zile libere sau scutiri de impozit, vor suspina un pic și vor uita că există donare de sânge”, a declarat Horia Bugner pentru wall-street.ro.

Creșterea bonurilor în cifre: s-ar putea plăti din acești bani salariul anual a 100 de doctori și peste 650 de alți angajați

Lipsa donatorilor de sânge a fost o problemă omniprezentă în România, fiind uneori ușor diminuată de campanii ale mediului privat care ofereau bilete la festivaluri în schimbul donării. Ei bine, reprezentantul Fundației Donatorilor Benevoli de Sânge spune că remunerarea donatorului este o practică greșită și că acest lucru ar putea duce la scăderea calității sângelui: donatorii care vin pentru beneficii ar putea să ascundă unele boli.

Citeste si:

Totodată, mai există un efect în ceea ce privește fondurile utilizate pentru a plăti creșterea bonurilor de masă. Organizațiile din România care se ocupă de stimularea donatorului de sânge benevol sau de buna organizare a actului de donare, au calculat care este impactul acestor creșteri - un calcul transmis către Ministerul Sănătății.

„Chiar și fără a lua în calcul o creștere a numărului de donări, folosind numărul de unități donate disponibil pe site-ul Ministerului (410.000), aproximăm un cost suplimentar de peste 87.000.000 de lei în 2024 cauzat de mărirea valorii bonurilor, sumă ce ar putea acoperi costurile salariale anuale a 100 de doctori și peste 650 alți angajați (asistenți, șoferi, personal administrativ), plus achiziția anuală a trei autospeciale noi pentru transportul echipelor de colectă mobilă. Angajarea acestora ar permite eliminarea timpilor de așteptare din centrele de donare, creșterea numărului de centre, extinderea programului de donare seara și în weekend și realizarea mult mai multor colecte mobile la nivel național”, se arată în petiția trimisă către Ministerul Sănătății.

Citeste si:

Pentru ce donează românii acum? Există persoane care vin la centru de transfuzie pentru bonurile de masă

Merg la donat de la 18 ani, așa că sunt obișnuită atât cu cozile de așteptare - așa cum au fost după Colectiv, dar și cu sălile goale. Înainte de creșterea valorii bonurilor de masă, donatorii de sânge se puteau împărți în general în două categorii: cei care veneau să doneze pentru cineva și cei care au început să facă o obișnuință din acest lucru - suma bonurilor de masă primită înainte de majorare, aceea de 68 de lei, fiind prea mică ca să stimuleze financiar donatorii. Majoritatea centrelor de transfuzie sanguină le trimiteau mesaje donatorilor de sânge să îi reinvite să doneze.

Acest lucru pare că s-a schimbat: chiar dacă donez de 5 ani, anul acesta este primul în care nu am mai primit mesaje ca să fiu invitată să donez, ba, mai mult, a trebuit să îmi fac o programare pentru a face acest lucru. Inițial acest lucru mi-a adus o urmă de speranță: în sfârșit avem sânge, în sfârșit lumea s-a mobilizat pentru a face bine în jurul lor. Totuși, discuția cu Horia mi-a pus câteva semne de întrebare: vine lumea să doneze doar pentru cei 280 de lei lunar? Mi-am făcut programare pentru a dona sânge, iar peste 2 luni - cât a durat să se elibereze un loc - am fost să îi întreb pe români dacă vin să doneze pentru bonuri sau nu.

Citeste si:

Majoritatea persoanelor cu care am discutat au venit pentru cunoștințe sau un cazuri de pe internet, dar un cuplu prezent la donare mi-a explicat „că azi face mai mulți bani decât într-o zi întreagă de muncă”. În ceea ce privește personalul din centrele de donare, asistenta medicală care mi-a recoltat sângele mi-a spus că lipsa angajaților îngreunează procesul. Conform acesteia, în ultimul an șase asistente medicale ieșiseră la pensie, în timp ce centrul de transfuzii angajase un singur înlocuitor.

Sursă foto: wall-street.ro

Mai contează motivul pentru care oamenii donează sânge? Ei bine, un donator stimulat de bani ar putea să mintă în chestionar și să aducă în sistem un sânge infectat

Chiar dacă nu toți românii donează sânge doar pentru gestul nobil, iar unii sunt cu adevărat impulsionați de beneficiul financiar, faptul că țara noastră are cei mai puțini donatori din UE, ne duce la concluzia că nu mai contează motivul, contează ca lumea să vină să doneze. Totuși, se pare că există riscuri legate de remunerarea donatorului.

Citeste si:

„Remunerarea donării crește riscul transfuzional și se opune eforturilor de promovare a donării benevole de sânge bazate pe principii umaniste, singurele care validează securitatea transfuzională și asigură existența unei comunități de donatori fără risc, pe termen lung. Studiile au arătat că unitățile provenind din donare remunerată comportă un risc de până la 100 de ori mai mare, risc ce nu poate fi eliminat complet nici cu trecerea la testare cu aparatură NAT, fereastra imunologică pentru NAT fiind de până la 14 zile pentru HIV și HBV, respectiv 10 zile pentru HCV”, se arată în petiție.

Uniunea Europeană le recomandă țărilor membre să nu mai remunereze donatorii

Cu toate că România a adoptat de curând noile legi cu privire la creșterea valorii bonurilor de sânge, Europa le recomandă țărilor membre să nu remunereze donatorii. Consiliul European a adoptat noi norme menite să îmbunătățească siguranța și calitatea sângelui, țesuturilor și celulelor utilizate în asistența medicală și să faciliteze circulația transfrontalieră a acestor substanțe în UE. Conform noului regulament, statele membre pot alege să aplice măsuri mai stricte pentru a-și proteja cetățenii - și să renunțe la remunerarea donatorilor.

Citeste si:

„În conformitate cu noul regulament, donațiile de SoHO (n.red: substanțe de origine umană precum sângele, plasma sau țesuturile) ar trebui să fie voluntare și neplătite, ca o chestiune de principiu, iar donatorii nu trebuie să primească stimulente financiare pentru a dona. Donatorii pot primi compensații sau rambursări, după caz, în conformitate cu legislația națională”, se arată în noul regulament al Consiliului European.

Sursa foto: shutterstock