Ilie Bolojan, președintele interimar al României, a ieșit pentru prima dată în fața presei și a oferit răspunsuri presei într-o conferință de presă maraton care s-a întins pe mai bine de o oră, la ani lumină de formatul „fulger” apreciat de Klaus Iohannis. Printre altele, Bolojan a declarat că un acord de pace este „dorit de noi toți” în Ucraina, dar că el nu poate să fie ratificat fără garanții de securitate, dar și că România nu va desfășura trupe de menținere a păcii în țara vecină, deoarece lipsește susținerea parlamentară. În plus, Bolojan a promis o mai mare transparență și respect pentru cetățeni.
Bolojan, prima întrevedere cu presa, mai lungă decât în era Iohannis
Ajuns la Palatul Cotroceni în urmă cu doar două săptămâni, Bolojan a făcut declarații și a subliniat că majoritatea activității sale din această primă perioadă s-a concentrat pe spețe de politică externă. El a explicat că „pivotarea” administrației Statelor Unite către o mai mare deschidere pentru dialog cu Federația Rusă este un prim pas pozitiv, deoarece un acord de pace este dorit „de noi toți”, referindu-se probabil la continentul European.
Președintele interimar a vorbit și despre declarațiile făcute recent de Cristian Diaconescu referitoare la discuțiile de la Riad, dar și despre acuzațiile lansate împotriva României de J.D. Vance, vicepreședintele SUA, dar și de către Elon Musk. El a fost întrebat și despre chestiunea plecării fraților Tate din țară, dar și despre o posibilă candidatură a sa la funcția de președinte, pe lângă posibilitatea de a-i schimba pe unii judecători CCR sau pe șeful SRI.
Care au fost cele mai importante declarații făcute de președintele interimar
Așa cum știți, SUA au făcut o pivotare pentru a relua dialogul diplomatic cu Rusia, iar în cadrul acestui dialog, au început și discuțiile legate de Ucraina. Cu toții suntem de acord cu aceste discuții sunt un prim pas pentru o încetare a focului, dar mai ales pentru o pace durabilă pe care ne-o dorim cu toții și care ar însemna liniște la granițele noastre de est.
- O încetare a focului care nu e urmată de un acord de pace, care să ofere garanții de stabilitate și de securitate, poate să fie doar un intermezzo pentru un nou început al conflictului și în condițiile în care s-ar menține această agresivitate a Rusiei și în perioada următoare, Ucraina poate să fie doar prima victimă gândinindu-ne la ce există în Est. De aceea noi trebuie să susținem stabilitatea în aceasta parte de lume, pentru a proteja și Modlova, și România.
- Prezența la acest negocieri a reprezentanților Ucrainei este necesar. Am susținut și că prezența rep. Europei este un lucru bun și necesar, atât datorită contribuțiilor pe care țările europene l-au avut la susținerea apărării Ucrainei, dar și a continentului, dar și în ceea ce privește rolul din anii următori, deoarece conflictul este la granițele continentului nostru.
- Această poziție a noastră respectă principiile internaționale și pe această poziție vom merge și în perioada următoare. În ceea ce privește susținerea pentru ucraina, ne-am exprimat de principiu disponibilitatea de a susține în continuare această țară pentru că nu este doar o susținere a victimei în fața agresorului ci în fapt o susținere pentru securitatea țării noastre, pentru că așa cum am spus, dacă aceste abordări ale Rusiei se vor menține și în continuare, Ucraina poate fi doar prima victimă.
- În consultările avute pe această temă am inclus și partidele politice, pentru că mi s-a părut o chestiune de respect pentru români să avem un dialog, în așa fel încât să avem niște poziții care angajând țara noastră nu doar acum, ci pe termen lung, să existe o susținere parlamentară, pentru că tot în Parlament vom veni și cu deciziile care trebuie susținute și în perioada următoare.
- Cu toții ne dorim ca acest conflict să înceteze, și să avem o pace la graniță, dar înafară de diferende, există o majoritate parlamentară care susține atât din partea României, dar și a Europei, acordarea unui sprijin pentru Ucraina în această perioadă de conflict: adică suport financiar și militar, cum se va decide foarte probabil sătpămâna viitoare.
- A doua chestiune importantă a fost dialogul dintre SUA și Europa, tot pe tema politicii externe. Noi ne-am dezvoltat în acești ani ca țară pentru că dpdv. extern s-au respectat două condiții: am fost o țară sigură, acest lucru fiind asigurat de scutul NATO unde rolul SUA este o chestiune care nu poate fi substituită în momentul de față.
- Și ne-am dezvoltat pentru că am beneficiat de apartenența la UE, care a însemnat acces la fonduri europene, la piețe, la liberă circulație. Astfel, fața multor localități din ROmânia s-a schimbat prin fondurile europene, deci, pentru noi, menținerea acestei situații este o chestiune strategică și din acest pdv. indiferent de suișul sau coborâșul dialogului SUA - Europa, noi credem că în continuare lucrurile se vor stabiliza și NATO va rămâne un scut de protecție nu doar în Europa ci și în alte părți ale lumii, cu SUA un garant al acestei securități.
- Am acceptat și că țările europene trebuie să și asume un rol mai important pentru menținerea păcii pe continent. Pe bună dreptate trebuie să contribuim mai mult pentru apărare, deoarece contribuția unor țări este prea mică față de protecția pe care o primesc. România a avut o coreștere a bugetului de apărare în 2023 am fost la sub 1,5%, iar în 2024 am ajuns la peste 2,2% și deci există un acord între forțele politice pentru a susține această majorare a cheltuielilor de apărare și există acest acord în aproape țările din UE.
- Urmărim ca o parte din aceste cheltuieli suplimentare dacă pot să fie îndreptate pe partea de infrastructură militară conectivă, pentr că nu doar rezolvă tranzitarea unor regiuni ci susțin și activitatea economică. Sntem și vom susține dezvoltarea industriei naționale de apărare și cred că aici e un spațiu bun în care să ne mișcăm, inclusiv prin preluarea MAPN a unor entități operate azi de Min. Economiei.
- De asemenea, există un acord prealabil pentru achiziții integrate cu celelalte țări europene astfel încît partea de responsabilitatea a țărilor europene să crească la contribuția NATO, ca europa să și asume mai mult răspunderea pe această componentă. Acestea vor fi liniile princpale pe care în zilele următoare le voi susține în numele României și pentru care există o susținere parlamentară, pentru că toate acestea vor trebui să aibă o aprobare în Parlament, aceste lucruri definind politicile noastre în aceste domenii pe termen lung.
Ce a declarat Bolojan despre chestiuni interne presante:
- În plan intern este foarte important ca în această perioadă să avem o stabilitate politică și în primul rând una guvernamentală. Nu e vorba despre a susține pe cineva, ci e o problemă de a fi stabili într-o situație globală care dă semne de o anume instabilitate și cred că e o chestiune de responsabilitate pentru a susține această chestiune.
- Am căutat în această perioadă să aliniez politica administrației prezidențiale cu cea a MApN, a guvernului și a ministerului de Externe, ca să fim convergenți, să vorbim pe o singură voce și să fim complementari cu contactele externe, ca România să acționeze unitar pentru țara noastră, nu pentru o persoană.
- Alt lucru important a fost respectul pentru cetățeni și menținerea unei neutralități politice a instituției. Pe proiectele mari, pe lucrurile care transcend unei guvernări să avem niște poziții pe cît posibil comune și sunt convins că există păreri divergente, dar atunci când e vorba de interesul țării ne putem aduna în jurul acestei misiuni și să avem discuții frecvente pe aceste teme.
- O prioritate este organizarea corectă a prezidențialelor, pentru că acest lucru nu ne definește doar ca democrație, ci crează premisele ca toate instituțiile din stat să fie stabile și pentru un nou început și pentru admin. prezidențială, dar și pentru țară.
- Inclusiv această zonă (n.r. de unde vorbea președintele) va fi integrată în Muzeul Cotroceni și, din primăvară, curtea Palatului Cotroceni, unde este biserica, va fi deschis publicului, pentru a fi vizitată gratuit, fără nicio problemă, o chestiune de transparență și srespect pentru cetățeni. Bolojan a abordat subiecte importante legate de administrarea resurselor publice și a asigurat opinia publică de faptul că toate cheltuielile legate de activitățile Președinției vor fi desecretizate, inclusiv cele din trecut, adică ale fostului președinte Klaus Iohannis
- Asupra administrației prezidențiale nu s-a făcut nicio presiune și nu a existat niciun contact pe această temă [a fraților Tate]. Cred că s-a intereptat într-o anumită formă discuția de la Munchen, pentru că și premierul și ministrul de externe au explicat situația.
- Nu avem astfel de informații [legate de discuțiile de la Riad cu privire la redesenarea zonelor de influență în Europa după aliniamentul NATO din 1997] și credem că ceea ce este stabilit în momentul de față, faptul că NATO are acoperirea pe care o are, faptul că țările care sunt în NATO și-au dorit să facă acest pas, fără constrângere, trebuie să rămână un element important și în viitor.
- Am semnat împreună cu Cristian Diaconescu o cerere către toate instituțiile conform unui articol al acestei decizii, ca să ne informeze cu privire la datele suplimentare pe care le au, dacă între timp au venit alte chestiuni. Înțeleg că până acum a venit doar o înștiințare de la ministerul public că sunt câteva dosare în lucru, dar fără informări specifice. Pe viitor, nu văd de ce nu am face publice alte detalii care sunt publice. Astfel a răspuns Bolojan la întrebarea dacă există și alte probe cu privire la implicarea rușilor în alegerile prezidențiale din 2024, care să-i fi provocat pe judecătorii CCR să ia decizia de anulare a alegerilor.
- O problemă de fond e că CCR a anulat primul tur al alegerilor, aceasta e problema de fond. Anularea s-a făcut respectând dreptul constituțional, și s-a făcut pe baza datelor venite din CSAT, care constatând aspecte ce țin de siguranța națională și CCR a fost informată de CSAT, această instituție veghind la alegeri, a luat decizia de anulare, luată în cadru constituțional. Eu personal nu ne-am dorit-o, nimeni nu și-a dorit această situație însă acest lucru este un fapt împlinit pe care trebuie să-l respectăm pentru că toate deciziile curții trebuie respectate, nu doar cele care ne plac.
- Pe lângă Guvernul României ar putea fi un departament pentru reconstrucția Ucrainei, a spus Bolojan referitor la implicarea României în reconstrucția țării vecine. Cred că România, datorită geografiei, și pentru că ăavem porturile dunărene și cele de la marea neagră, românia va fi un hub pentru această reconstrucție și trebuie să valorificăm poziția noastră.
- Bolojan a mai spus și că fiind un mandat de interimar e important să te concentrezi pe urgențe, iar chestiunile care țin de viitor, dacă nu sunt imperios necesare sau urgente, trebuie lăsate pentru viitor pentru perioada de stabilitate. Altfel, am putea aduce această instituție la nefuncționalitate.
- În cazul schimbării șefilor SIE și SRI trebuie să se ajungă la o înțelegere între președinte și majoritatea parlamentară, deci nu cred că se va ajunge la o asemenea măsură. De asemenea, pentru CCR, perioada de propunere de membri la CCR ar putea depăși acest mandat.