Topul țărilor care stau pe „munți de aur”. Marele Eldorado nu este Rusia, chiar dacă o parte din Tezaurul României stă la Moscova

Investițiile în aur au luat amploare în ultimii ani, fiind accelerate de pandemie și războaiele care au împins investitorii să se refugieze în achiziția „celui mai sigur activ”. Astfel, prețul metalului prețios a atins noi și noi recorduri, creștere stimulată de frica oamenilor și previziunile din piață privind economia americană. În momentul de față, China câștigă cel mai mult din creșterea achizițiilor de aur la nivel global, aceasta fiind cea mai mare producătoare de aur din lume. Rusia, o țară unde se află și o parte din aurul românesc, se clasează pe locul 2 la nivel global la producție, având extracții similare cu Australia. În ceea ce privește producția din Uniunea Europeană, țările membre extrag, în total, mai puțin aur decât toată Turcia.

Investițiile în aur au explodat în perioada pandemiei și la începerea războiului din Ucraina, fiind un activ considerat încă din antichitate cel mai sigur mod de a-ți păstra avuția. Conform Tavex, comerciant de aur de investiții, vânzările de aur au crescut cu 20% lunar în perioada pandemiei în România. În ceea ce privește piețele internaționale, situația geopolitică a împins investitorii să aleagă metalul prețios în detrimentul dolarului. Astfel, prețul aurului a doborât record peste record: Prețul aurului, pe piețele mondiale, a înregistrat un nivel maxim istoric, în luna mai, până la 2.348 de dolari pe uncie. În momentul redactării articolului prețul este de 2.313 dolari pe uncie.

Totodată, prețul aurului este dictat și de politicile monetare ale Fed. Se așteaptă din ce în ce mai mult ca Rezerva Federală a SUA să reducă ratele dobânzilor - aflate acum la cel mai ridicat nivel din ultimii 23 de ani - în luna iunie. Reducerile costurilor de împrumut împing de obicei aurul mai sus, deoarece acesta nu oferă nicio dobândă. Cu toate acestea, se pare că Banca Centrală Europeană a furat startul în ceea ce privește reducerea dobânzii cheie, analiștii numind acest lucru: „o anomalie economică”.

Țările care produc cel mai mult aur: Asia stă pe un munte de aur, în timp ce Uniunea Europeană lipsește din topul țărilor producătoare

Exploatarea aurului este o afacere globală, cu operațiuni pe toate continentele, cu excepția Antarcticii. China, Australia, Rusia și Canada erau cei mai mari producători de aur din lume în 2023, conform Statista, când producția mondială de aur a atins aproximativ 3.000 de tone. La nivel de țară, China a fost cel mai mare producător din lume în 2023 și a reprezentat aproximativ 12% din producția mondială totală.

Nr. crt.	Țara	Continentul	Producția de aur (în tone) 2023
1.	China	Asia	370
2.	Rusia	Europa	310
3.	Australia	Oceania	310
4.	Canada	America de Nord	200
5.	SUA	America de Nord	170
6.	Kazakhstan	Asia	130
7.	Mexic	America de Nord	120
8.	Indonezia	Asia	110
9.	Africa de Sud	Africa	100
10.	Uzbekistan	Asia	100

Sursă date: elements.visualcapitalist.com

În ceea ce privește țările care au cel mai mare apetit pentru a cumpăra aur, Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România, evidențează faptul că țările estice, așa cum sunt China și Rusia, au cei mai mulți investitori de aur „pe persoană fizică”. Întrebat de ce țările vestice nu au mai mulți investitori în metalul prețios, Victor spune că regiunile neproducătoare nu sunt obișnuite cu astfel de investiții.

„Țările estice au mai mulți investitori în aur datorită dezvoltării producției și vânzării metalului prețios la scară largă. În România nu se extrage aur, așa că nu avem o altă producție decât cea a Monetăriei Statului, care produce anumite produse. În ceea ce privește aurul de investiții, în țările estice există o cultură mult mai mare și un trafic mai ridicat al acestor achiziții”, a declarat Victor Dima pentru wall-street.ro.

În Turcia se produce mai mult aur decât în toate țările membre UE la un loc. Totuși, minele de aur emit mai multe gaze cu efect de seră decât toate zborurile de pasageri între țările europene

În Europa, pe lângă Rusia, aurul este exploatat în Finlanda, Suedia, Bulgaria, Spania și Turcia. Finlanda și Suedia sunt principalii producători de aur din UE, urmate de Bulgaria și Spania. Turcia, care a început să extragă aur la începutul secolului XXI, produce în prezent mai mult aur decât toate statele membre ale UE la un loc, conform organizației euromines.org. Se pare că Europa dispune de o serie de zăcăminte de aur neexploatate, însă, la fel ca și în cazul Roșiei Montana, modul de expoatare a metalului prețios dăuna mediului, așa că UE a preferat să trateze subiectul cu multă precauție.

Conform unui studiu, minele de aur emit mai multe gaze cu efect de seră decât toate zborurile de pasageri între țările europene la un loc. De asemenea, mineritul aurului este responsabil pentru 38% din emisiile anuale de mercur la nivel mondial, ceea ce face ca milioane de mineri la scară mică să sufere de otrăvire cronică cu mercur, care poate provoca boli debilitante, în special la copii, scrie The Conversation.

Eu aş face referendum pentru a vedea dacă e oportun să scoatem aurul de Roşia Montană.

Marcel Ciolacu, Premierul României

Siguranța minelor de aur a fost o temă dezbătută intens și în România, pe marginea cazului de la Roșia Montana, un loc în care, politicieni, indiferent de culoarea lor politică, au încercat să pornească exploatarea metalului prețios. Totuși, pare că povestea exploatării de la Roșia Montana e acum încheiată: Peisajul cultural minier Roșia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, însă, actualul premier al României, Marcel Ciolacu, propunea un referendum în care să întrebe românii dacă „e oportun să scoată aurul” - în contextul procesului pe care îl aveam cu o companie canadiană.

România a câștigat de curând o dispută juridică de ani de zile cu o companie minieră canadiană care cerea despăgubiri pentru planurile eșuate de a deschide o mină de aur și argint în această țară din Europa de Est. Gabriel Resources cerea despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari (4 miliarde de euro) de la statul român, care deținea o participație de 20% în proiectul minier de la Roșia Montană, o regiune muntoasă din vestul țării care conține unele dintre cele mai mari zăcăminte de aur din Europa. Guvernul român și-a retras sprijinul pentru acest proiect în 2014.

Sursa foto: shutterstock