Sistemul public de pensii din Romania inregistreaza un deficit semnificativ de cativa ani, insa cheltuiala anuala cu pensia la nivel de beneficiar inregistreaza printre cele mai scazute nivele din Uniunea Europeana. Pensia medie lunara in Romania a fost de 1.132 lei (243 euro) in ultimul trimestru al anului 2017, conform datelor INS, sub jumatate din salariul mediu net pe economie de 2.629 lei (564 euro). Putem aprecia astfel ca desi pensia publica este si va continua sa fie principala sursa de venit dupa pensionare, aceasta nu poate asigura un nivel adecvat al venitului dupa pensionare, nici acum si nici in viitor. Ca urmare, veniturile din pensiile publice vor necesita a fi suplimentate prin diferite forme de economisire, cum ar fi produsele de asigurari de viata cu componenta de economisire, care trebuie avute in vedere inca din primii ani de angajare. Asigurarile de viata joaca nu doar un rol important in atenuarea riscului de saracie, ci si de asigurare a securitatii financiare a familiilor in fata unor evenimente neasteptate, cum ar fi decesul si invaliditatea.
Inainte de a prezenta rezultatele analizei, construita pe baza unui studiu elaborat de KPMG Advisory in primul trimestru al anului 2018, ca parte a unei campanii de educatie financiara organizate de APPA - Asociatia pentru Promovarea Asigurarilor si sustinute de Metropolitan Life, trebuie mentionate cateva aspecte legate de piata de asigurari de viata din Romania si contextul curent:
- In tara noastra, asigurarile de viata reprezinta numai 20% din totalul primelor de asigurare subscrise, in comparatie cu 60% in medie la nivelul UE;
- Romanii aloca in medie 18 euro anual pentru asigurarile de viata, in timp ce cehii si slovacii aloca de 10 ori mai mult;
- Penetrarea asigurarilor de viata (masurata ca procent al primelor de asigurare in PIB) se mentine sub 0,3%, in pofida cresterii economice, ceea ce arata ca alti factori, precum nivelul redus de educatie financiara si lipsa stimulentelor fiscale, limiteaza cresterea sectorului.
In acelasi timp, pentru anul 2016, deficitul bugetului asigurarilor sociale (constand in principal din venituri si cheltuieli cu pensiile) a fost de 20 miliarde de lei, respectiv circa 2,7%. din PIB si a depasit deficitul bugetului general. Veniturile din pensii provenite din contributiile curente acopera doar aproximativ doua treimi din cheltuielile cu pensiile publice, restul fiind finantate din bugetul general, al carui deficit este acoperit de guvern din surse imprumutate.
Un exemplu teoretic al unei persoane care se va pensiona in anul 2048 arata ca Pilonul I poate sa asigure o rata de inlocuire de numai 37%, comparativ cu un nivel recomandat de 70%. Dar, contributiile regulate la un produs de asigurare de viata cu componenta de economisire pot creste rata de inlocuire a venitului spre 50%. Astfel, o persoana care castiga salariul mediu pe economie si contribuie periodic la un produs de asigurare de viata pe intreaga perioada a vietii active ar putea obtine un venit total la pensionare de aproximativ 1.940 de lei, din care 1.650 de lei din Pilonul I si 290 de lei din asigurarea de viata (toate sumele sunt exprimate in echivalentul puterii de cumparare din 2017), potrivit studiului realizat de KPMG.
Asigurari de viata cu componenta de economisire: ce impact pot avea asupra pensiei
Exista mai multe categorii de produse de asigurari de viata: Asigurarea de viata pentru riscul de deces (asigurare de viata la termen), asigurarea de viata cu componenta de economisire (polita de economii), asigurarea in caz de invaliditate (incapacitate de munca) sau asigurarea de tip unit-linked (cu componenta investitionala). Pentru a ilustra modul in care asigurarea de viata isi indeplineste rolul de protectie la nivel individual, am inclus o descriere pentru asigurarea de viata cu componenta de economisire (polita de economii):
Asigurarea cu componenta de economisire este acel tip de asigurare de viata in care detinatorul politei plateste prime de asigurare o anumita perioada de timp, iar polita acumuleaza capital in aceasta perioada. Daca persoana asigurata decedeaza in perioada asigurata, beneficiarul politei va primi suma asigurata. Daca persoana supravietuieste pana la scadenta politei, atunci beneficiarul (care poate fi chiar persoana asigurata) va primi beneficiul de maturitate. Prin urmare, in ambele cazuri, beneficiarul va primi un beneficiu definit anterior la semnarea contractului de asigurare.
Acest tip de polita functioneaza ca un plan de economisire obisnuit, care ofera si acoperirea specifica unei asigurari de viata. Astfel, pe langa plasa de siguranta oferita familiei in caz de deces, beneficiul primit in caz de supravietuire este de asemenea disponibil pentru a acoperi diferite nevoi financiare si/ sau poate reprezenta o sursa de venit suplimentar dupa pensionare.
De exemplu, o persoana care contribuie cu 190 de lei lunar timp de 35 de ani la o polita de asigurare cu componenta de economisire ar asigura familiei sale in caz de deces din accident un beneficiu de 290.000 de lei sau ar primi o suma unica de aproximativ 97.000 de lei in caz de supravietuire, care poate asigura o anuitate de aproximativ 800 de lei lunar timp de 10 ani ca supliment la venitul din pensie in perioada post-pensionare.
Pentru a ilustra si mai clar modul in care produsele de asigurari de viata cu componenta de economisire pot sa contribuie la venitul dupa pensionare, am utilizat exemplul ipotetic al unei persoane care incepe sa lucreze la 25 de ani si obtine venituri salariale pe intreaga perioada pana la pensionare. Presupunem ca odata cu varsta de 30 de ani, persoana achizitioneaza si un produs de asigurare de viata pe o perioada de 35 de ani pana la pensionare.
Astfel, in cadrul unui scenariu potrivit caruia persoana respectiva incaseaza pe parcursul perioadei active salariul mediu pe economie, venitul dupa pensionare va reprezenta aproximativ 44% din venitul castigat inainte de pensionare, din care 37% din Pilonul I si 7% din produsul de asigurare de viata. Venitul dupa pensionare cumulat asigura o rata de inlocuire este in continuare cu 26 de puncte procentuale sub rata de inlocuire tinta de 70%, considerata a asigura un nivel adecvat al venitului dupa pensionare, insa rata de inlocuire asigurata de venitul cumulat din mai multe surse este mai mare decat rata de inlocuire asigurata de veniturile obtinute doar din Pilonul I.
Asadar, o persoana care ar castiga in 2048 un salariu net de aproximativ 4.450 de lei (salariul mediu pe economie estimat la momentul respectiv) ar beneficia, potrivit studiului KPMG de o pensie de aproximativ 1.650 de lei din sistemul public. Suplimentar, la data pensionarii, polita de asigurare ar acumula un beneficiu la maturitate de 67.000 de lei. Cumuland toate beneficiile, venitul total dupa pensionare ar fi de aproximativ 1.940 de lei pe luna (toate sumele exprimate in echivalentul puterii de cumparare a anului 2017).
Ipoteze privind produsul de asigurare: In viata reala, persoanele interesate de cumpararea unei asigurari de viata au la dispozitie informatii privind sumele asigurate pentru diverse tipuri de evenimente (deces, supravietuire, invaliditate) inainte de acceptarea contractului de asigurare de viata. Politele de asigurari de viata ar putea avea diferite particularitati, in functie de oferta specifica a fiecarei societati de asigurare.
Pentru polita de asigurare de viata a fost selectat un produs cu componenta de protectie si economisire pentru care prima de asigurare ce trebuie platita este constanta pe intreaga durata a contractului, respectiv 120 de lei pe luna sau 1.440 de lei pe an timp de 35 de ani.
Componenta de protectie: In cazul decesului din accident al persoanei in orice moment pe parcursul perioadei de asigurare, beneficiarii politei (in general, copiii si / sau sotul / sotia persoanei asigurate) vor primi o suma de aproximativ 183.000 de lei. In cazul decesului din alte cauze, beneficiarii vor primi valoarea cumulata a primelor platite de catre titular pana in acel moment (de exemplu, in cazul decesului din alte cauze la 20 de ani de la inceperea politei, beneficiarii vor primi o suma de 28.870 de lei).
Componenta de economisire: In cazul in care persoana supravietuieste pana la scadenta politei, beneficiul platit va fi de 67.107 de lei (inclusiv un bonus de 6.100 de lei pentru plata la termen a primelor de asigurare), echivalentul a aproximativ 15 salarii nete castigate in 2048 conform scenariului KPMG.
Depozite bancare vs asigurari de viata
Daca persoana ar directiona o suma de 120 de lei lunar intr-un depozit bancar in locul platii primelor pentru polita de asigurare, valoarea acumulata in depozitul bancar in anul 2048 va fi de 57.700 de lei, presupunand o rata a dobanzii de 0,75% p.a. in termeni reali, dupa aplicarea impozitului pe venit. Astfel, beneficiul la scadenta al politei de asigurare de 67.107 de lei ar depasi valoarea depozitului bancar cu 16%.
In plus, polita de asigurare de viata ofera acoperire in caz de deces din accident, ceea ce nu este aplicabil pentru depozitul bancar. De exemplu, daca individul ar deceda in 2020 ca urmare a unui accident, familia ar beneficia de doar 11.900 de lei din depozitul bancar, fata de 183.000 de lei din polita de asigurare.
Sursa foto: Menna / Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
