De ce nu functioneaza in Romania practica divulgarii fraudelor in companii
Astfel, analiza ACCA releva faptul ca angajamentul fata de cultura organizationala este esential pentru ca angajatii sa aiba incredere in proceduri, iar un regim eficient de divulgare a posibilelor fraude (whistleblowing) poate contribui la scaderea numarului lor si a coruptiei.
"Un mediu propice pentru divulgarea posibilelor fraudeși pentru tragerea unui semnal de alarma (whistleblowing) nu se va obține prin simpla stabilire de catre directori a unor politici organizationale. Acesta nu poate fi un exercitiu de bifare a unor liste de verificare. Exista multe beneficii ale unui regim mai integrat de divulgare a posibilelor fraude, inclusiv faptul ca organizatia este vazuta ca fiind mai transparenta si mai deschisa, cat si ale combaterii fraudei si coruptiei, dar angajamentul cultural al unei organizatii fata de valoarea divulgarii posibilelor fraude (whistleblowing) se afla in centrul abordarii problemei motivarii potentialilor angajati care ar putea trage un semnal de alarma", spune Gillian Fawcett, director pentru sectorul public al ACCA.
Potrivit acestuia, este vital ca cei care decid sa divulge informatii relevante sa fie convinsi, atunci cand intreprind aceasta actiune cu buna credinta, ca informatiile pe care le prezinta vor fi luate in serios si, acolo unde este cazul, vor fi investigate si gestionate de o maniera corespunzatoare. Adesea, cei care vorbesc deschis in interiorul sau exteriorul unei companii sunt perceputi drept persoane care genereaza probleme si care nu sunt demne de incredere. Daca aceste persoane nu considera ca informatiile pe care le divulga vor fi gestionate corespunzator, atunci nu vor fi ridicate probleme care ar putea fi importante pentru guvernanta entitatii.
In plus, ACCA a avertizat cu privire la oferirea de stimulente financiare sau de alta natura pentru potentialii divulgatori ai posibilelor fraude (whistleblowers).