Absenta unei strategii energetice obsedeaza Europa
Dupa ce criza gazului a fost rezolvata iar livrarile rusesti au revenit la parametrii normali, Europa a rasuflat in sfarsit linistita. Nu pentru mult timp insa. Acest eveniment i-a determinat pe europeni sa constientizeze ca sunt dependenti de resurse energetice provenind din regiuni instabile, aflate in mijlocul unor scandaluri politice de mari proportii, se arata intr-un comentariu al EurActiv.com.
Criza de numai trei zile, provocata de decizia Rusiei de a suspenda livrarile de gaz catre Ucraina a fost rezolvata in noaptea de 4 ianuarie printr-un acord pe cinci ani de zile, incheiat intre Gazprom si Naftogaz asupra noilor preturi de livrare. Boicotul comercial, care a fost determinat de refuzul Ucrainei de a plati pretul cerut de Kremlin, a avut in mod cert o conotatie politica considera EurActiv, deoarece Guvernul Putin poate avea tot interesul sa influenteze rezultatul viitoarelor alegeri prezidentiale din Ucraina. In ciuda acordului gasit insa, faptul ca mai multe state europene au avut de suferit pentru scurt timp de pe urma conflictului, inregistrand scaderi drastice ale importurilor de gaze, a condus la ridicarea problemei energetice, iar Comisia Europeana a decis organizarea unei reuniuni exceptionale pe data de 4 ianuarie, a grupului de reprezentanti care se ocupa de securitatea aprovizionarii cu gaze naturale.
In clipa de fata, Europa importa mai bine de 40 de procente din gazele de care are nevoie. Conform statisticilor din domeniu, in 2020 s-ar putea ajunge la o dependenta de 70% de resursele externe. Mai bine de 25% din resurse provin din Rusia, iar prospectiunile arata ca rezervele continentale sunt in scadere.
Criza europeana
Criza gazului subliniaza absenta fundamentala a unei politici energetice in Europa, releva EurActiv. In cadrul Uniunii Europene nu se poate vorbi la ora actuala de nici de o strategie comuna in privinta energiei si nici de o piata comuna. Ar trebui amintit ca pentru prima data, problema politicii energetice europene a fost ridicata de catre presedintia britanica in cadrul summitului informal de la Hampton Court din luna octombrie, unde a fost remarcata si necesitatea intaririi coperarii europene in acest domeniu. Un prim rezultat al acestui travaliu economic nu va fi prezentat insa decat in luna martie, in cadrul viitorului summit de la Bruxelles. In urma discutiilor care au avut loc pe 4 ianuarie, in cadrul Grupului de coordonare pentru gaz, comisarul energiei, Andris Piebalgs si ministrul austriac al Economiei, Martin Batenstein si-au exprimat satisfactia cu privire la acordul dintre Ucraina si Rusia insa au declarat totodata ca se vor depune tot mai multe eforturi pentru intarirea relatiilor cu ceilalti parteneri economici, si pentru diversificarea surselor energetice.
Premierul ucrainean apara acordul cu Rusia
Premierul ucrainean Iuri Ehanurov urma sa se prezinte ieri in fata Parlamentului pentru a-si exprima sustinerea fata de recentul acord asupra gazelor naturale incheiat cu Rusia, relateaza BBC News online. Acordul a fost tinta unor critici, mai ales din partea opozitiei. El prevede ca Ucraina trebuie sa plateasca 95 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaze, aproape dublu fata de pretul anterior. In plus, exista ingrijorari ca acordul ar permite Rusiei sa creasca pretul din nou peste sase luni. Presedintele Viktor Iuscenko a declarat insa ca acordul reprezinta o victorie pentru Ucraina. Analistii au apreciat ca aceasta intelegere este un compromis din partea celor doua state.
"Urmareste ca ambele parti sa poata spuna ca platesc - si primesc - pretul dorit", a declarat Stephen O'Sullivan, de la banca UFG.