31 Octombrie 2005
Pentru a-l depasi, euro ar putea adopta strategia dolarului
Rezerva Federala (Fed), sistemul de banci centrale din SUA, are un nou presedinte care este sustinator al instituirii unor tinte de inflatie, a unor praguri fixe, la fel precum spune si strategia fiscala a Bancii Centrale Europene (BCE). Pe de alta parte, BCE este supusa la tot mai multe presiuni pentru a urma politica bancara a Fed. Daca se va intampla acest lucru, intrebarea normala ar fi urmatoarea: de ce ar opta fiecare institutie bancara catre politica fiscala a celeilalte? Mai ales ca una se dovedeste mai eficienta decat cealalta.
In perioada 24 - 30 octombrie 2005, moneda unica a consemnat fata de dolar cea mai mare crestere saptamanala din ultimele doua luni, informeaza Bloomberg. Este cel mai mare avans saptamanal al monedei europene, anterioara crestere fiind la sfarsitul lunii septembrie cand s-a apreciat cu doua procente. Aceasta apreciere a monedei unice se datoreaza posibilitatii tot mai mari ca Banca Centrala Europeana (BCE) sa creasca rata dobanzii de referinta. Inca o data, oficiali BCE au sugerat acest fapt. Acest lucru ar insemna renuntarea la rata de 2%, ce dateaza de mai mult de 3 ani.
Cererea de bancnota europeana s-a majorat, intrucat membrii consiliului administrativ al BCE au declarat ca banca nu va ezita in a mari rata dobanzii de referinta, mai ales daca pretul materiilor energetice va continua sa creasca. Exista si analisti care sunt mai sceptici in privinta interventiei BCE pentru modificarea dobanzii de referinta. Sunt inca sceptic relativ la vreo modificare a dobanzii de referinta, care sa fie efectuata in acest an. Si acest lucru, probabil, o sa aiba ca efect scaderea valutei europene, a spus Steve Barrow, analist al pietei valutare la Bear Steams din Londra.
Cele doua sisteme de banci centrale, Banca Centrala Europeana si Rezerva Federala, se afla in aceasta perioada in situatii foarte incordate. In Statele Unite, Ben Bernanke, succesorul actualului sef al Fed, Alan Greenspan, este cunoscut ca un sustinator al adoptarii unor obiective precise in privinta inflatiei. Bernanke este adeptul unor tinte de inflatie, ideea ca banca centrala ar trebui sa impuna anumite limite de mentinut in privinta inflatiei. Aceasta este si actuala politica monetara a BCE: mentinerea ratei dobanzii de referinta la un prag fix. Greenspan s-a opus unor astfel de tactici, considerandu-le prea restrictive. In ceea ce priveste BCE, aceasta este fortata din toate partile sa mareasca rata dobanzii de referinta, sa preia politica fiscala americana de focalizare asupra inflatiei si sa treaca pe locul doi stimularea dezvoltarii economice. Mai multe voci europene considera politica bancara a Statelor Unite mai eficienta decat cea a BCE. Iar datele privind cresterea economica din cele doua regiuni da dreptate americanilor. In plus, o rata mai mare a dobanzii de referinta in zona euro ar putea convinge investitorii sa se orienteze catre active europene si, astfel, moneda unica sa recupereze din cele 11 procente pe care le-a pierdut in decursul acestui an.
Pe de alta parte, sa nu uitam ca SUA se confrunta cu un deficit bugetar enorm. Deficitul federal a atins 412,5 miliarde de dolari anul trecut, iar ajustarea acestuia pare a fi fost din nou amanata, in ciuda promisiunilor ca acesta va fi redus la jumatate pana in 2009. Deficitul bugetar din SUA ar putea conduce la o scadere dura a monedei americane, fapt care va fi resimtit de catre toti exportatorii din lume deoarece acestia vor obtine profituri in dolari mai scazute. Uniunea Europeana va fi serios zguduita deoarece exportul reprezinta unul din motoarele constructiei europene. Washington-ul a permis cresterea deficitului fara nici o reglementare din partea Congresului.
In perioada 24 - 30 octombrie 2005, moneda unica a consemnat fata de dolar cea mai mare crestere saptamanala din ultimele doua luni, informeaza Bloomberg. Este cel mai mare avans saptamanal al monedei europene, anterioara crestere fiind la sfarsitul lunii septembrie cand s-a apreciat cu doua procente. Aceasta apreciere a monedei unice se datoreaza posibilitatii tot mai mari ca Banca Centrala Europeana (BCE) sa creasca rata dobanzii de referinta. Inca o data, oficiali BCE au sugerat acest fapt. Acest lucru ar insemna renuntarea la rata de 2%, ce dateaza de mai mult de 3 ani.
Cererea de bancnota europeana s-a majorat, intrucat membrii consiliului administrativ al BCE au declarat ca banca nu va ezita in a mari rata dobanzii de referinta, mai ales daca pretul materiilor energetice va continua sa creasca. Exista si analisti care sunt mai sceptici in privinta interventiei BCE pentru modificarea dobanzii de referinta. Sunt inca sceptic relativ la vreo modificare a dobanzii de referinta, care sa fie efectuata in acest an. Si acest lucru, probabil, o sa aiba ca efect scaderea valutei europene, a spus Steve Barrow, analist al pietei valutare la Bear Steams din Londra.
Cele doua sisteme de banci centrale, Banca Centrala Europeana si Rezerva Federala, se afla in aceasta perioada in situatii foarte incordate. In Statele Unite, Ben Bernanke, succesorul actualului sef al Fed, Alan Greenspan, este cunoscut ca un sustinator al adoptarii unor obiective precise in privinta inflatiei. Bernanke este adeptul unor tinte de inflatie, ideea ca banca centrala ar trebui sa impuna anumite limite de mentinut in privinta inflatiei. Aceasta este si actuala politica monetara a BCE: mentinerea ratei dobanzii de referinta la un prag fix. Greenspan s-a opus unor astfel de tactici, considerandu-le prea restrictive. In ceea ce priveste BCE, aceasta este fortata din toate partile sa mareasca rata dobanzii de referinta, sa preia politica fiscala americana de focalizare asupra inflatiei si sa treaca pe locul doi stimularea dezvoltarii economice. Mai multe voci europene considera politica bancara a Statelor Unite mai eficienta decat cea a BCE. Iar datele privind cresterea economica din cele doua regiuni da dreptate americanilor. In plus, o rata mai mare a dobanzii de referinta in zona euro ar putea convinge investitorii sa se orienteze catre active europene si, astfel, moneda unica sa recupereze din cele 11 procente pe care le-a pierdut in decursul acestui an.
Pe de alta parte, sa nu uitam ca SUA se confrunta cu un deficit bugetar enorm. Deficitul federal a atins 412,5 miliarde de dolari anul trecut, iar ajustarea acestuia pare a fi fost din nou amanata, in ciuda promisiunilor ca acesta va fi redus la jumatate pana in 2009. Deficitul bugetar din SUA ar putea conduce la o scadere dura a monedei americane, fapt care va fi resimtit de catre toti exportatorii din lume deoarece acestia vor obtine profituri in dolari mai scazute. Uniunea Europeana va fi serios zguduita deoarece exportul reprezinta unul din motoarele constructiei europene. Washington-ul a permis cresterea deficitului fara nici o reglementare din partea Congresului.