30 Aprilie 2009
CE a adoptat proiectul preliminar de buget pentru 2010 - 139 mld. euro
Comisia Europeana (CE) a adoptat proiectul preliminar de buget pentru 2010, in valoare de 139 miliarde euro, cea mai mare parte a fondurilor (45%) urmand sa fie folosita pentru redresarea economica, a anuntat institutia.
Astfel, 45% din fonduri vor fi folosite pentru cresterea economica si a locurilor de munca, cu 3,2% mai mult decat sumele alocate pentru acest an, astfel incat sa duca la restabilirea competitivitatii in cadrul blocului comunitar, scrie NewsIn.
Fondurile destinate programelor importante din domeniul cercetarii si energiei vor fi suplimentate cu peste 12%, iar cele destinate politicii de coeziune vor spori, de asemenea, cele 12 state UE care au aderat mai tarziu la comunitate urmand sa primeasca 52% din totalul fondurilor structurale si de coeziune.
CE a mai anuntat ca vor fi inregistrate majorari la toate rubricile bugetare, cu angajamente de 138,6 miliarde euro (1,18% din venitul national brut) si plati de 122,3 miliarde euro (1,04% din VNB).
"Bugetul actual vizeaza masuri menite sa previna o adancire a crizei economice. 6 miliarde euro vor fi alocati pentru cercetare si inovare, iar aproximativ 9 milioane de cetateni vor beneficia de asistenta prin Fondul social european. In 2010 va fi varsata si a doua transa a contributiei din bugetul european la planul de redresare, valoarea totala a fondurilor suplimentare dedicate combaterii crizei depasind 6 miliarde euro pentru perioada 2008-2010", a declarat vicepresedintele CE si responsabil pentru afacerile administrative, audit si lupta antifrauda, precum si pentru programarea financiara si buget, Siim Kallas.
62 miliarde euro pentru locuri de munca, infrastructura, competitivitate
Retelele transeuropene de transport si energie vor primi cu 12,7% mai multe fonduri comparativ cu 2009 (1,08 miliarde euro), iar programul pentru competitivitate si inovare cu 3,3% (0,5 miliarde euro) mai mult.
2010 va fi anul european al combaterii saraciei si excluziunii sociale, fiind alocat in acest scop un buget de aproape 20 milioane euro.
Proiectul UE de navigatie prin satelit, Galileo, va beneficia in 2010 de fonduri cu 8% mai mari fata de anul precedent, respectiv 0,9 miliarde euro.
Din suma totala de 62 de miliarde de euro prevazuta pentru locuri de munca si competitivitate, 49 de miliarde vor fi alocate pentru programele de coeziune la nivel comunitar. Pentru prima oara, UE-12 va primi cea mai mare parte din fondurile structurale si de coeziune ale UE.
Sprijinul acordat agriculturii in aceste regiuni va creste, de asemenea, ceea ce va avea un impact concret asupra statelor membre mai noi care primesc in prezent aproape 20% din asistenta, respectiv 11 miliarde euro.
Valoarea fondurilor destinate resurselor naturale in UE-27 este de 59 miliarde euro, iar, dintre acestea, cheltuielile pentru mediu si dezvoltarea rurala vor creste cu aproape 2,5%, pana la aproape 15 miliarde euro.
In 2010, UE va continua eforturile de a acorda asistenta tarilor mai sarace in domenii precum schimbarile climatice, securitatea alimentelor si globalizarea, iar ajutorul va creste cu 1,7%, ajungand la 2,4 miliarde euro.
Asistenta pentru preaderare (IPA) creste cu aproape 5%, respectiv 1,6 miliarde euro. Fondurile pentru politica externa si de securitate comuna (PESC) a UE vor spori cu 16% (pana la 282 milioane euro). In plus, UE va da 170 milioane euro pentru Facilitatea de ajutor pentru alimente.
Bugetul pentru proiectele de combatere a criminalitatii, terorismului si de gestionare a fluxurilor de migratie va fi majorat cu 13,5%, pana la aproape 1 miliard euro.
La un nivel general, cheltuielile administrative pentru toate institutiile UE vor creste cu 2,1%, in timp ce cheltuielile proprii ale Comisiei Europene se vor majora cu mai putin de 1%, pana la 3,6 miliarde de euro.
Bugetul cuprinde previziuni atat pentru angajamente (garantii juridice de a asigura finantare, daca se indeplinesc anumite conditii), cat si pentru plati (in numerar sau transferuri bancare catre beneficiari). Bugetul UE va fi adoptat in forma sa finala in timpul sesiunii plenare a Parlamentului European din luna decembrie, se mai arata in comunicatul CE.
Comisia a simplificat procedurile de aprobare a ajutorului de stat
Comisia Europeana a anuntat ca a adoptat un cod al celor mai bune practici pentru ajutoarele de stat si o comunicare privind procedura simplificata in acest domeniu, pentru a asigura o mai mare transparenta si previzibilitate a procedurilor respective.
"Pachetul de masuri de simplificare in domeniul ajutoarelor de stat va fi in avantajul intreprinderilor, permitand accelerarea procedurii de adoptare a deciziilor privind ajutoarele de stat, in special prin incurajarea unei mai bune cooperari, inca de la inceput, intre statele membre si Comisie. Adoptand Codul celor mai bune practici si Comunicarea privind procedura simplificata, Comisia si-a respectat promisiunea de a moderniza si simplifica procedurile in materie de ajutoare de stat", a declarat comisarul european pentru concurenta, Neelie Kroes.
Ambele texte propun intensificarea contactelor prealabile notificarii masurilor de ajutor ale statelor membre, astfel incat eventualele dificultati sa fie abordate intr-o faza incipienta a procesului.
De asemenea, ele prevad un set de instrumente de planificare imbunatatite atat pentru cazurile complicate, cat si pentru cele simple.
Codul celor mai bune practici prezinta in detaliu modul in care ar trebui sa se desfasoare efectiv procedurile in materie de ajutoare de stat, cu accent in special pe durata, transparenta si previzibilitatea acestora si cuprinde o serie de acorduri voluntare intre Comisie si statele membre, menite sa asigure proceduri mai simple si mai previzibile in fiecare etapa a investigatiei privind ajutoarele de stat.
Procedura simplificata urmareste imbunatatirea manierei de tratare de CE a cazurilor simple, precum cele care sunt in mod evident conforme cu instrumentele orizontale existente sau cu practica decizionala consacrata a Comisiei. CE doreste sa se asigure ca ajutoarele care sunt in mod evident compatibile cu normele in domeniul concurentei sunt aprobate in termen de o luna, in conditiile in care statele membre trimit o notificare completa.
In acest sens, comunicarea include o lista cu titlu ilustrativ a masurilor de ajutor, inclusiv a anumitor ajutoare pentru IMM-uri, ajutoare de mediu, ajutoare pentru inovare si ajutoare pentru salvare si restructurare, care pot, in principiu, face obiectul unui tratament simplificat.
Fondurile destinate programelor importante din domeniul cercetarii si energiei vor fi suplimentate cu peste 12%, iar cele destinate politicii de coeziune vor spori, de asemenea, cele 12 state UE care au aderat mai tarziu la comunitate urmand sa primeasca 52% din totalul fondurilor structurale si de coeziune.
CE a mai anuntat ca vor fi inregistrate majorari la toate rubricile bugetare, cu angajamente de 138,6 miliarde euro (1,18% din venitul national brut) si plati de 122,3 miliarde euro (1,04% din VNB).
"Bugetul actual vizeaza masuri menite sa previna o adancire a crizei economice. 6 miliarde euro vor fi alocati pentru cercetare si inovare, iar aproximativ 9 milioane de cetateni vor beneficia de asistenta prin Fondul social european. In 2010 va fi varsata si a doua transa a contributiei din bugetul european la planul de redresare, valoarea totala a fondurilor suplimentare dedicate combaterii crizei depasind 6 miliarde euro pentru perioada 2008-2010", a declarat vicepresedintele CE si responsabil pentru afacerile administrative, audit si lupta antifrauda, precum si pentru programarea financiara si buget, Siim Kallas.
62 miliarde euro pentru locuri de munca, infrastructura, competitivitate
Retelele transeuropene de transport si energie vor primi cu 12,7% mai multe fonduri comparativ cu 2009 (1,08 miliarde euro), iar programul pentru competitivitate si inovare cu 3,3% (0,5 miliarde euro) mai mult.
2010 va fi anul european al combaterii saraciei si excluziunii sociale, fiind alocat in acest scop un buget de aproape 20 milioane euro.
Proiectul UE de navigatie prin satelit, Galileo, va beneficia in 2010 de fonduri cu 8% mai mari fata de anul precedent, respectiv 0,9 miliarde euro.
Din suma totala de 62 de miliarde de euro prevazuta pentru locuri de munca si competitivitate, 49 de miliarde vor fi alocate pentru programele de coeziune la nivel comunitar. Pentru prima oara, UE-12 va primi cea mai mare parte din fondurile structurale si de coeziune ale UE.
Sprijinul acordat agriculturii in aceste regiuni va creste, de asemenea, ceea ce va avea un impact concret asupra statelor membre mai noi care primesc in prezent aproape 20% din asistenta, respectiv 11 miliarde euro.
Valoarea fondurilor destinate resurselor naturale in UE-27 este de 59 miliarde euro, iar, dintre acestea, cheltuielile pentru mediu si dezvoltarea rurala vor creste cu aproape 2,5%, pana la aproape 15 miliarde euro.
In 2010, UE va continua eforturile de a acorda asistenta tarilor mai sarace in domenii precum schimbarile climatice, securitatea alimentelor si globalizarea, iar ajutorul va creste cu 1,7%, ajungand la 2,4 miliarde euro.
Asistenta pentru preaderare (IPA) creste cu aproape 5%, respectiv 1,6 miliarde euro. Fondurile pentru politica externa si de securitate comuna (PESC) a UE vor spori cu 16% (pana la 282 milioane euro). In plus, UE va da 170 milioane euro pentru Facilitatea de ajutor pentru alimente.
Bugetul pentru proiectele de combatere a criminalitatii, terorismului si de gestionare a fluxurilor de migratie va fi majorat cu 13,5%, pana la aproape 1 miliard euro.
La un nivel general, cheltuielile administrative pentru toate institutiile UE vor creste cu 2,1%, in timp ce cheltuielile proprii ale Comisiei Europene se vor majora cu mai putin de 1%, pana la 3,6 miliarde de euro.
Bugetul cuprinde previziuni atat pentru angajamente (garantii juridice de a asigura finantare, daca se indeplinesc anumite conditii), cat si pentru plati (in numerar sau transferuri bancare catre beneficiari). Bugetul UE va fi adoptat in forma sa finala in timpul sesiunii plenare a Parlamentului European din luna decembrie, se mai arata in comunicatul CE.
Comisia a simplificat procedurile de aprobare a ajutorului de stat
Comisia Europeana a anuntat ca a adoptat un cod al celor mai bune practici pentru ajutoarele de stat si o comunicare privind procedura simplificata in acest domeniu, pentru a asigura o mai mare transparenta si previzibilitate a procedurilor respective.
"Pachetul de masuri de simplificare in domeniul ajutoarelor de stat va fi in avantajul intreprinderilor, permitand accelerarea procedurii de adoptare a deciziilor privind ajutoarele de stat, in special prin incurajarea unei mai bune cooperari, inca de la inceput, intre statele membre si Comisie. Adoptand Codul celor mai bune practici si Comunicarea privind procedura simplificata, Comisia si-a respectat promisiunea de a moderniza si simplifica procedurile in materie de ajutoare de stat", a declarat comisarul european pentru concurenta, Neelie Kroes.
Ambele texte propun intensificarea contactelor prealabile notificarii masurilor de ajutor ale statelor membre, astfel incat eventualele dificultati sa fie abordate intr-o faza incipienta a procesului.
De asemenea, ele prevad un set de instrumente de planificare imbunatatite atat pentru cazurile complicate, cat si pentru cele simple.
Codul celor mai bune practici prezinta in detaliu modul in care ar trebui sa se desfasoare efectiv procedurile in materie de ajutoare de stat, cu accent in special pe durata, transparenta si previzibilitatea acestora si cuprinde o serie de acorduri voluntare intre Comisie si statele membre, menite sa asigure proceduri mai simple si mai previzibile in fiecare etapa a investigatiei privind ajutoarele de stat.
Procedura simplificata urmareste imbunatatirea manierei de tratare de CE a cazurilor simple, precum cele care sunt in mod evident conforme cu instrumentele orizontale existente sau cu practica decizionala consacrata a Comisiei. CE doreste sa se asigure ca ajutoarele care sunt in mod evident compatibile cu normele in domeniul concurentei sunt aprobate in termen de o luna, in conditiile in care statele membre trimit o notificare completa.
In acest sens, comunicarea include o lista cu titlu ilustrativ a masurilor de ajutor, inclusiv a anumitor ajutoare pentru IMM-uri, ajutoare de mediu, ajutoare pentru inovare si ajutoare pentru salvare si restructurare, care pot, in principiu, face obiectul unui tratament simplificat.