România, la „pescuit” de posturi în Comisia Europeană: Portofoliile economiei și al extinderii, vizate

De asemenea, cel mai probabil, Roberta Metsola va rămâne preşedinte al Parlamentului European. Nu au existat până în prezent discuţii despre comisariatul pe Apărare, dar România nu este interesată de acest post, potrivit surselor. Consiliul European are loc la Bruxelles, joi şi vineri.

Agenda reuniunii liderilor UE include teme de actualitate, precum situaţia din Ucraina, securitatea şi apărarea Uniunii Europene, situaţia din Orientul Mijlociu, competitivitatea, fenomenul migraţiei, Marea Neagră, Republica Moldova şi aspecte legate de ameninţările hibride.

De altfel, la începutul reuniunii a fost semnat un acord de securitate Uniunea Europeană - Ucraina, în prezenţa preşedintelui Volodimir Zelenski.

Liderii europeni caută compromisuri pentru a o mulțumi și pe Meloni și pe alți șefi din extreme

Cei 27 de lideri au sosit la Consiliul European la Bruxelles cu posturile pentru "înalţii responsabili" comunitari deja convenite între cele trei grupuri politice pro-europene, favorabile aprofundării integrării europene şi consolidării prerogativelor Bruxellesului, respectiv popularii (PPE), social-democraţii (S&D) şi liberalii (Renew). Câte doi reprezentanţi ai acestora au avut o reuniune privată la care nu au invitat-o pe Giorgia Meloni, al cărei partid face parte în Parlamentul European din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor europeni (ECR).

Conform înţelegerii între respectivele trei grupuri, Ursula von der Leyen, din PPE, îşi va păstra postul de preşedintă a Comisiei Europene, cel de preşedinte al Consiliului European va reveni fostului premier social-democrat portughez Antonio Costa, iar şefa guvernului eston, liberala Kaja Kallas, va fi Înalt reprezentant pentru acţiune externă şi politica de securitate.

Cancelarul german Olaf Scholz a reprezentat la aceste negocieri grupul social-democraţilor, împreună cu premierul spaniol Pedro Sánchez, în timp ce grupul popularilor a fost reprezentat de premierii polonez şi grec, Donald Tusk şi Kyriakos Mitsotakis, iar cel al liberalilor de preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul interimar olandez şi viitor secretar general al NATO, Mark Rutte,

Acest grup restrâns de şase lideri a format, potrivit şefei guvernului italian, o "oligarhie" care a făcut o înţelegere fără a ţine cont de mesajul transmis la urne de cetăţeni la alegerile europarlamentare din 6-9 iunie. Acest scrutin a confirmat un avans al formaţiunilor conservatoare eurosceptice, fără însă ca acestea să răstoarne majoritatea formată din grupurile popular, social-democrat şi liberal, iar acestora din urmă li s-ar putea alătura şi grupul Verzilor.

Donald Tusk a încercat să calmeze tensiunile generate de nemulţumirea Giorgiei Meloni. "Un lucru vreau să-l spun clar: nimeni nu respectă Italia şi pe Giorgia Meloni mai mult decât mine. Este vorba despre o neînţelegere. Avem uneori nevoie de platforme politice specifice pentru a înlesni procesele", a motivat premierul polonez întâlnirea restrânsă a celor şase lideri pentru numirile în funcţiile europene de top. El a susţinut că singura intenţie a acestui format a fost de a se avansa mai rapid la negocieri şi a asigurat că "nu există Europa fără Italia şi nicio decizie nu se ia fără premierul Meloni".

Totuşi, Giorgia Meloni se vede pusă în faţa faptului împlinit, avânt în vedere că ea împreună cu parteneri săi conservatori, precum premierul ungar Viktor Orban, nu pot forma în Consiliul European minoritatea de blocaj pentru a împiedica aceste numiri care se decid prin majoritate calificată.

Orban a vorbit la rândul său despre "un acord ruşinos" convenit între respectivii şase lideri europeni şi despre un "abuz de putere". "Alegătorii europeni au fost păcăliţi", a scris premierul ungar pe platforma X, potrivit AFP. Dreapta "a format o coaliţie a minciunilor cu stânga şi cu liberalii. Noi nu susţinem acest acord ruşinos!", a adăugat premierul ungar despre acordul din care extrema dreaptă a fost exclusă. El a precizat de asemenea că nu sprijină numirea Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat, întrucât ea a folosit statul de drept ca instrument politic împotriva Ungariei.

Odată ce va fi obţinut sprijinului Consiliului European, Von der Leyen va avea nevoie apoi şi de cel al Parlamentului European pentru revalidarea sa în funcţia de preşedintă a Comisiei Europene începând cu 1 decembrie, printr-un vot cu majoritate simplă, un vot similar fiind prevăzut pentru validarea echipei sale de comisari europeni. În schimb, europarlamentarii nu pot împiedica numirea preşedintelui Consiliului European.

Popularii, social-democrații și liberalii au majoritatea în Parlamentul European

Popularii, social-democraţii şi liberalii au împreună o majoritate de 399 din cei 720 de eurodeputaţi. Cancelarul Olaf Scholz a descris astfel drept "relevant" acordul celor trei familii politice proeuropene asupra împărţirii posturilor, întrucât se întruneşte majoritatea.

În replică, Giorgia Meloni consideră acesta este un "acord de excludere" a celorlalte familii politice europene. Ea nu s-a abţinut să vorbească presei la sosirea la summitul european şi, potrivit publicaţiei Politico, nu le-a răspuns la telefon liderilor europeni care au încercat să discute cu ea după înţelegerea convenită între cei şase şi din care ea a fost exclusă.

Discuţiile de culise continuă însă, în timp ce surse comunitare atrag atenţia că "nu este niciodată bine să excluzi statele membre cele mai mari". Pentru a arăta unitatea blocului comunitar, obiectivul urmărit este de o obţine totuşi consensul asupra numirilor în funcţiile cheie, fără a fi nevoie de a scoate calculatorul pentru a verifica dacă voturile favorabile întrunesc majoritatea calificată de 20 de state membre care să însumeze cel puţin 65% din populaţia UE.