18 Ianuarie 2011

Fabrica Nokia a dublat ponderea detinuta de judetul Cluj in productia de hardware a tarii

Criza a afectat in ultimii doi ani toate sectoarele IT&C-ului romanesc, dar contractia nu a fost uniform distribuita geografic, unele zone inregistrand scaderi mai mici sau chiar cresteri datorita mixului de activitati, specificului local, orientarii spre servicii si productiei pentru export, precum si capacitatii de a atrage investitiile marilor companii IT straine, arata studiul “Geografia industriei IT&C in anii de criza”, realizat de Institutul pentru Tehnica de Calcul.

Bucurestiul isi pastreza rolul de pol al industriei IT&C, cu 67% din totalul cifrei de afaceri a sectorului IT&C, cu 56% din efectivul de angajati si peste 60% din contributia la PIB.

Potrivit Institutului pentru Tehnica de Calcul, piata de software, servicii si distributie IT a fost de circa 4 miliarde de euro in 2009, in timp ce sectorul telecomunicatiilor a fost de circa 3,9 miliarde de euro, conform arbitrului telecom.

In sectorul software si servicii IT, recesiunea nu a adus schimbari majore in configuratia geografica, dar majoritatea locatiilor din provincie cu aglomerari de firme software au avut o evolutie mai buna decat Capitala.

In Telecomunicatii, primul an de criza s-a soldat la Bucuresti cu o reducere a cifrei de afaceri cu 13,5%, echivalenta cu cea generala a sectorului, in timp ce in evolutia judetelor s-au inregistrat diferente mari.

Exista zone mai putin afectate, unde scaderea s-a situat sub 10%: Brasov, Prahova, Covasna, Cluj, dar si judete unde reducerile au depasit cu mult media: Iasi (-39%), Constanta (-28%), Ilfov (-42%).

Ponderea Capitalei in totalul veniturilor a crescut la 92,5%, fata de 71% in 2005, procesul datorandu-se atat dezvoltarii mai rapide a marilor operatori, cat si a achizitiilor pe care acestia le-au facut in provincie.

In sectorul hardware si electronica cresterile solide de la Nokia si evolutia contradictorie a celorlalte unitati de productie ale companiilor straine din vestul tarii, in paralel cu declinul sever al producatorilor autohtoni de calculatoare au modificat radical tabloul distributiei geografice.

Clujul si-a consolidat pozitia de lider, cu mai mult de jumatate din productia intregii tari, in timp ce Bucurestiul a pierdut substantial din ponderea pe care o detinea inainte de criza.

Totalul judetului Cluj s-a dublat datorita extinderii productiei pe platforma Nokia de la Jucu, iar ponderea in totalul sectorului s-a ridicat la 60%, fata de 30% in 2008 sau 1,2% in 2007.

In acelasi timp, la Bucuresti s-a inregistrat cea mai mare contractie din intreg sectorul hardware si electronica din cauza prabusirii marilor retaileri-asamblatori care, in urma cu trei-patru ani, plasau Capitala pe primul loc la venituri.

Cifra de afaceri a scazut cu 67%, ajungand la o treime din valoarea anului anterior, iar personalul s-a redus la 2.300 (-49%).

Pe primul loc la numarul de societati aflate in insolventa, faliment, dizolvare voluntara si lichidare la sfarsitul 2010 se situeaza Bucurestiul, urmat de Cluj, Brasov si Timis.

In ceea ce priveste numarul de firme aflate in intrerupere temporara a activitatii ordinea pe judete este aceeasi: Bucuresti, Cluj, Brasov si Timis, urmate de Iasi si Sibiu.

Desi suspendarea activitatii afecteaza o un procent important din populatia totala de firme (16% in Bucuresti, 22% la Cluj, 24% la Brasov si 28% la Iasi), in marea majoritate a cazurilor este vorba de microintreprinderi a caror pondere in totalurile cifrei de afaceri este redusa, sub 2%.

Citeste si