ROBOR la 3 luni a atins vineri, 9 mai, nivelul de 7,31%, față de 7,25% în ziua anterioară, o creștere importantă, dar mai temperată față de majorările din zilele trecute, arată datele BNR. Creșterea ROBOR, care a explodat începând de marți, vine după primul tur al alegerilor prezidențiale, și după demisia premierului României.
Saltul de 6 puncte de bază reprezintă o deviație majoră de la tendințele din ultimele luni, când ROBOR s-a menținut aproape constant sau a înregistrat oscilații minore, de maxim un punct de bază pe zi. Totuși, față de saltul înregistrat zilele trecute, chiar și de 78 de puncte de bază într-o singură zi, indicele și-a mai temperat ristmul de creștere.
Evoluția tensionată a piețelor vine pe fondul rezultatului electoral, care a declanșat îngrijorări legate de stabilitatea macroeconomică.
Tendința de creștere s-a conturat încă de joi, când ROBOR a avansat de la 6,47% la 7,25%, considerat deja semnificativ într-un context obișnuit, în care mișcările zilnice sunt aproape insesizabile.
Ce se întâmplă cu moneda națională?
Leul a întâmpinat ieri a treia zi consecutivă de depreciere, potrivit celor mai recente date furnizate de Banca Națională a României (BNR). Un euro a ajuns la valoarea de 5,12 lei, în creștere cu 0.0231 lei.
Deprecierea leului poate duce la atacuri speculative pe piață sau la „dolarizarea” leului, două fenomene care ar putea seca rezervele de valută ale României. Dragoș Pîslaru, economist și fost europarlamentar, spune că, în acest context, BNR trebuie să convingă că are rezerve suficiente și să nu reacționeze la niciun stimul politic. În ceea ce privește ședința de politică monetară de săptămâna viitoare, Pîslaru spune că, cel mai probabil, BNR va rămâne prudentă și nu va opera modificări.
Ce ar trebui să facă BNR dacă se depreciază leul?
Banca Națională a României este responsabilă de menținerea unui curs valutar stabil, un lucru pe care îl face prin intermediul operațiunilor valutare și de piață. Purtătorul de cuvânt al BNR a spus că presiunea pe cursul leului a început chiar de luni, după afișarea rezultatelor la prezidențiale. BNR a „mascat” luni căderea cursului, într-un proces care a costat 2 miliarde de euro, dar, marți, cursul euro-leu a trecut pentru prima dată peste pragul istoric.
Ce ar trebui să facă BNR în contextul deprecierii? Dragoș Pîslaru spune că, în primul rând, Banca Centrală a României, care este o instituție autonomă, nu trebuie să răspundă niciunui stimul politic. Totodată, economiștii lui Isărescu ar trebui să transmită că pot ține situația sub control.
„BNR nu trebuie să reacționeze la niciun stimul politic. Are un singur obiectiv: stabilitatea monetară. Trebuie să transmită în piață semnale clare, că folosirea rezervelor valutare a fost doar o măsură tranzitorie și că nu asistăm la o cădere în lanț. Ideal ar fi să păstreze cursul sub 5,1 lei pentru un euro, pentru a evita atingerea unui nou prag psihologic. BNR trebuie să convingă că are rezerve suficiente și că menține controlul. Dar o politică monetară nu poate funcționa singură, este nevoie și de sprijin fiscal, de la guvern”, explică Pîslaru.
