Deprecierea leului poate duce la atacuri speculative pe piață sau la „dolarizarea” leului, două fenomene care ar putea seca rezervele de valută ale României. Dragoș Pîslaru, economist și fost europarlamentar, spune că, în acest context, BNR trebuie să convingă că are rezerve suficiente și să nu reacționeze la niciun stimul politic. În ceea ce privește ședința de politică monetară de săptămâna viitoare, Pîslaru spune că, cel mai probabil, BNR va rămâne prudentă și nu va opera modificări.
În ultimele zile, România a asistat la una dintre cele mai importante deprecieri din ultima perioadă. După o lungă perioadă în care BNR a reușit să mențină cursul de schimb stabil, acesta a trecut pragul psihologic de 5 lei pentru un euro. Deprecierea vine la o zi după ce BNR a cheltuit 2 miliarde de euro ca să mențină cursul după primul tur al alegerilor prezidențiale.
Un atac asupra leului este acum ușor de făcut, într-un context de incertitudine politică și economică de două săptămâni și cu rezerve valutare neclare. Este un moment psihologic în care toți actorii se reașează.
Dragoș Pîslaru, economist
Dragoș Pîslaru, economist la bază, dar și fost ministru tehnocrat, spune că deprecierea leului ar putea să-i facă pe români să își scoată banii din depozitele în lei și să le mute în euro, iar acest lucru ar crea panică bancară. Totodată, specialistul avertizează cu privire la riscul de speculă. În acest caz, specula ar însemna pariul pe slăbiciunea leului, cu scopul de a genera profit din fluctuațiile valutare.
„Mă aștept ca oamenii să-și piardă încrederea în economisirea în lei, ceea ce poate genera așa-numitele „profeții autoîmplinite”. Dacă apare un fenomen de tip panică bancară, s-ar putea pune presiune foarte mare pe rezervele BNR. S-ar putea retrage depozitele în lei și converti în euro, ceea ce poate crea un efect de panică. În plus, este un moment favorabil pentru posibile atacuri speculative”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Ce ar trebui să facă BNR dacă se depreciază leul?
Banca Națională a României este responsabilă de menținerea unui curs valutar stabil, un lucru pe care îl face prin intermediul operațiunilor valutare și de piață. Purtătorul de cuvânt al BNR a spus că presiunea pe cursul leului a început chiar de luni, după afișarea rezultatelor la prezidențiale. BNR a „mascat” luni căderea cursului, într-un proces care a costat 2 miliarde de euro, dar, marți, cursul euro-leu a trecut pentru prima dată peste pragul istoric.
Ce ar trebui să facă BNR în contextul deprecierii? Dragoș Pîslaru spune că, în primul rând, Banca Centrală a României, care este o instituție autonomă, nu trebuie să răspundă niciunui stimul politic. Totodată, economiștii lui Isărescu ar trebui să transmită că pot ține situația sub control.
„BNR nu trebuie să reacționeze la niciun stimul politic. Are un singur obiectiv: stabilitatea monetară. Trebuie să transmită în piață semnale clare, că folosirea rezervelor valutare a fost doar o măsură tranzitorie și că nu asistăm la o cădere în lanț. Ideal ar fi să păstreze cursul sub 5,1 lei pentru un euro, pentru a evita atingerea unui nou prag psihologic. BNR trebuie să convingă că are rezerve suficiente și că menține controlul. Dar o politică monetară nu poate funcționa singură, este nevoie și de sprijin fiscal, de la guvern”, explică Pîslaru.
În ce situații este „sănătoasă” deprecierea leului?
În 1999, Banca Națională a României a luat o decizie dură: a permis o depreciere masivă a leului într-un timp foarte scurt. Motivul principal pentru care BNR a făcut acest lucru a fost pentru a atrage valută în țară. Totuși, contextul economic actual nu pare să permită o astfel de operațiune, spune Pîslaru.
„Deprecierea cursului poate fi o măsură bună doar dacă e parte dintr-o strategie coerentă de stimulare a exporturilor și de reducere a deficitului de cont curent. Dar nu am văzut nicio indicație că ar exista o astfel de viziune. Acum pare că acționăm din panică, fără un plan economic real. BNR ar trebui să țină cât poate de curs,”, spune economistul.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea în urmă cu două luni că o depreciere a leului peste pragul de 5 lei pentru 1 euro, chiar dacă nu va afecta vizibil populația, nu este un scenariu favorabil, având în vedere condițiile economice actuale ale României. Acesta a menționat că flexibilitatea cursului de schimb, dictată de BNR prin intrările și ieșirile de capital, va putea fi posibilă doar după ce vor fi eliminate tensiunile politice interne.
„În momentul actual nu este de dorit să se deprecieze cursul: avem o grămadă de tensiuni și încercăm să menținem echilibrul fără a destabiliza prea mult lucrurile. Nu știu nici eu ce se va întâmpla cu cursul; piața îl va determina. Totuși, treptat, vom da mai multă flexibilitate, pe măsură ce tensiunea politică internă se diminuează, iar lucrurile încep să reintre în normal și se restabilește încrederea”, a explicat Mugur Isărescu.
Ce va face BNR cu dobânzile?
Pe lângă cursul de schimb, efectele crizei politice prin care trece România în momentul de față au dus la creșterea ROBOR, indicele care intră în componenta creditelor variabile în lei. Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat joi la 7,25% pe an, de la 6,47% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).
Săptămâna viitoare, Banca Națională va decide nivelul dobânzii-cheie, un indicator important pentru dobânzile bancare din piață. BNR a menținut în acest an nivelul dobânzii-cheie la 6,5%, analiștii prognozând că acest nivel va fi păstrat până în august și se vor efectua trei reduceri ale dobânzii-cheie până la finalul anului.
„Reducerea dobânzii ar fi o măsură anticiclică pentru a stimula economia, dar ar risca să scape inflația de sub control. Mai ales că statul are acum nevoie să tipărească bani pentru a acoperi împrumuturi în euro. Fără o strategie fiscală și industrială coerentă, BNR va prefera probabil să rămână neutră”, este de părere Dragoș Pîslaru.
Facebook / Dragos Pislaru
