România se află la limita clasamentului agențiilor de rating, fiind la un pas de a ajunge o țară în categoria ”junk”, adică, una dintre economiile pe care agențiile internaționale de rating nu le recomandă drept destinații investiționale sigure. Principalul risc pe termen scurt pentru economia României, în contextul deficitelor gemene nesustenabile, este riscul de retrogradare în categoria nerecomandată investiţiilor (junk), este de părere preşedintele Asociaţiei CFA România, Adrian Codirlaşu. Deficitul bugetar s-a situat la 2,28% din PIB, după primele trei luni din 2025, comparativ cu 2,04% din PIB în perioada similară a anului trecut.
La finalul anului trecut, după anularea alegerilor prezidențiale și anunțarea unui deficit bugetar record, agenția de rating Fitch a modificat perspectiva ratingului de țară la negativă, menținând calificativul la BBB-.
Modificarea perspectivei nu înseamnă o schimbare a calificativului României, dar reprezintă o invitație la o eventuală scădere a acestuia pe viitor. Totuși, analiștii spun că marile agenții de rating ar putea aștepta după consolidarea situației politice din țară: săptămâna trecută, agenția Fitch Ratings a confirmat ratingul României la 'BBB minus'.
Ce spun economiștii după „tunul” bugetar?
O întrebare suplimentară introdusă în sondajul realizat lunar de CFA România se referă la anticipaţiile privind retrogradarea României în categoria de rating nerecomandată investiţiilor. Conform rezultatelor, 82% dintre participanţi anticipează menţinerea, în următoarele 12 luni, a României în categoria de rating recomandată investiţiilor, în timp ce 18% anticipează o retrogradare în categoria junk.
"În contextul deficitelor gemene nesustenabile, principalul risc pe termen scurt pentru economia României este riscul de retrogradare în categoria nerecomandată investiţiilor (junk). Acest risc este strâns legat de consolidarea fiscală necesară, solicitată de agenţiile de rating, pentru a aduce deficitul bugetar în zona de sustenabilitate într-un termen rezonabil", susţine acesta, potrivit unui comunicat al CFR România.
Spre comparaţie, din punct de vedere statistic, atunci când perspectiva unui emitent este revizuită de la "neutru" la "negativ", în unul din trei cazuri acesta este retrogradat în următoarele 12 luni. De asemenea, cu cât ratingul este mai slab (ex: BBB-, BB+), cu atât riscul de retrogradare după o perspectivă negativă este mai ridicat, explică specialiştii CFR România.
Deficitul a urcat la 2,28% din PIB în T1 și cifrele arată mai prost ca anul trecut
"Execuţia bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 43,66 miliarde lei, respectiv 2,28% din PIB faţă de deficitul de 35,88 miliarde lei, respectiv 2,04% din PIB aferent celor trei luni ale anului 2024", se menţionează în documentul publicat de MF și citat de Agepres.
După primele două luni ale acestui an, deficitul fusese de 30,24 miliarde lei, respectiv 1,58% din PIB.
Potrivit datelor MFP, veniturile totale au însumat 141,32 miliarde lei în primele trei luni ale anului 2025, înregistrând o creştere cu 6,9% (an/an), susţinută de avansul veniturilor curente - în principal impozitul pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări, accize şi venituri nefiscale.
Totodată se remarcă contracţii în cazul încasărilor nete din TVA (rambursări mai mari de TVA în primele trei luni an/an şi efect de bază ridicat) şi fondurilor europene. Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale s-au ajustat cu 0,12 puncte procentuale, pe seama scăderii fondurilor europene, în timp ce veniturile curente au crescut cu 0,11 puncte procentuale.
