Fuziunile transfrontaliere între băncile din Europa ar trebui să fie la fel de uşor de realizat ca şi fuziunile din interiorul fiecărei ţări europene, a afirmat Francois Villeroy de Galhau, membru în Consiliul guvernatorilor BCE, transmite Reuters, preluat de Agerpres.
Deşi Uniunea Europeană a centralizat reglementarea şi supervizarea bancară, pieţele bancare respectă în general regulile la nivel naţional.
"Ar fi de de dorit, logic şi normal ca fuziunile transfrontaliere în cadrul uniunii monetare să fie la fel de simple şi accesibile ca o fuziune (în interiorul aceleiaşi ţări)", a declarat Villeroy, care este şi guvernatorul Băncii Centrale a Franţei.
Acesta a adăugat că actualele reglementări permit consolidările dar unele reguli din ţara gazdă privind lichidităţile şi capitalul pentru subsidiare sunt uneori excesive.
Luna aceasta, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a făcut un apel pentru o mai mare consolidare în sectorul bancar, chiar dacă aceasta ar însemna că Societe Generale va fi preluată de o altă mare bancă europeană. Comentariile lui Macron au îmbunătăţit cotaţia acţiunilor Societe Generale dar au fost criticate de principalul sindicat de la grupul bancar francez.
Ulterior, şeful SocGen, Slawomir Krupa, a declarat că este puţin probabil să se realizeze fuziuni transfrontaliere între bănci europene: "Astăzi, în Europa, aceste fuziuni sunt extrem de improbabile din mai multe motive, primul ţinând de reglementare: există nişte cerinţe semnificative de capital care sunt legate de mărimea instituţiilor bancare".
Slawomir Krupa nu a dorit să comenteze declaraţiile lui Macron dar a adăugat că lipsa unei uniuni bancare europene, scoasă în evidenţă şi de actualele restricţii impuse pentru circulaţia transfrontalieră a lichidităţii, face astfel de fuziuni foarte dificile.
Codirlașu, CFA: În Europa nu mai apare nicio bancă nouă. Consumatorii plătesc mai mult când nu există concurență
Piața bancară europeană este extrem de bine reglementată, un lucru ce a dus la o stabilitate a instituțiilor financiare, dar și la o scădere a concurenței. Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România, spune că efectul acestor reglementări este acela că în Europa nu mai apar bănci noi, iar asta va duce, pe termen lung, la creșterea prețului produselor financiare pentru consumatori. Politicile prea drastice ale Uniunii Europene au produs și un exod al companiilor de AI din Europa.
Sistemul bancar european, inclusiv cel românesc, asistă la o scădere a numărului de instituții financiare, lucru datorat fuziunilor dintre bănci. În România, acest an va fi marcat de două fuziuni importante: Unicredit Bank a finalizat achiziția Alpha Bank România, iar Intesa San Paolo a cumpărat First Bank România. Mai mult de atât, Banca Transilvania se află în discuții avansate cu OTP Bank pentru a cumpăra grupul maghiar prezent în România.
Românii nu simt niciun efect pe termen scurt al acestor fuziuni pe piața bancară. Într-un articol anterior am explicat ce se întâmplă cu contul bancar, IBAN-ul și depozitele atunci când dispare o instituție financiară de pe piață. În schimb, avertismentul lui Adrian Codirlașu este acela că scăderea concurenței pe piața bancară va duce la niște prețuri mai mari pentru consumatorul final.
„Supra-reglementarea duce la scăderea concurenței și la costuri mari care sunt plătite tot de consumatorul final. În Europa nu mai apare nicio bancă nouă fiindcă costurile de intrare pe piață sunt imense datorită reglementărilor. Vedem deja cum băncile fuzionează: consumatorul european va plăti servicii mai scumpe fiindcă vor exista mai puține bănci”, a declarat Adrian Codirlașu.
Sursa foto: shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
