Guvernul României avut mai multe întâlniri de negociere în Azerbaidjan și în Qatar pentru negocierea achizițiilor de gaz în efortul de a limita importurile de gaz din Rusia, în contextul războiului dus de Moscova împotriva Ucrainei, a afirmat George Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei la conferința Wall-Street Financial Forum.
Reprezentanții Guvernului au fost de două ori în Azerbaidjan ca să discute preluarea de gaze naturale, tocmai pentru a limita dependența de gazul rusesc în contextul conflictului care se poartă în Ucraina, țară de graniță cu România. Una dintre întâlniri a fost de nivel foarte înalt, între ministrul Energiei, Virgil Popescu și președintele țării caucaziene, Ilham Aliyev.
S-a urmărit și se urmărește, de asemenea, să se îmbunătățească și să se diversifice sursele de aprovizionări, precum și rutele prin care putem aproviziona piața din România, potrivit lui George Niculescu.
„O altă variantă o reprezintă gazele din Qatar, unde domnul ministru Virgil Popescu a făcut o altă rundă de deplasări și negocieri. Deci pentru sezonul de iarnă 2022 și 2023 suntem proactivi încă din această primăvară pentru găsirea de soluții de aprovizionare cu gaz”, a declarat secretarul de stat.
Citește și: Care vor fi prețurile maxime la curent și gaze de la 1 aprilie 2022 și până la 31 martie 2023
Primul miliard de metri cubi de gaz din Marea Neagră va fi scos în 2022, după ce exploatările offshore vor începe în vară de către experții companiei Black Sea Oil & Gas, în proiectul Media Gas Development Project. Acest miliard de metri cubi de gaz nu reprezintă, însă, mai mult de 10% din totalul de consum anual al României.
Exploatările de la Neptun Deep vor aduce gaz abia în 3-4 ani pentru România
În ce privește exploatația offshore din proiectul Neptun Deep lucrurile vor mai dura câțiva ani până când economia țării noastre va fi alimentată cu gaz de acolo.
Drepturile pentru această exploatație urmează să fie cumpărate în perioada următoare de compania de stat Romgaz de la gigantul american Exxon. Romgaz urmează să fie parteneră cu OMV Petrom, care deține de asemenea drepturi pentru 50% din exploatația de la Neptun Deep.
Ministerul Energiei așteaptă ca ulterior semnării contractului între Romgaz și Exxon să se poată vedea deciziile noilor parteneri (Romgaz și OMV Petrom) de a investi și de a începe exploatarea gazelor naturale din zăcământul offshore Neptun Deep.
Evident că de la decizie și până la momentul în care vom vedea primele molecule de gaz va trece o perioadă de timp, de până la patru ani, potrivit experților
George Niculescu, secretar de stat, Ministerul Energiei
Citește și: Prețul gigacaloriei crește de aproape două ori și jumătate în Capitală, de la 1 aprilie
Uniunea Europeană a îngreunat piața energiei, dar nu a venit și cu un plan realist
Situația grea în care se regăsește România din perspectiva scumpirii în general a energiei vine pe un fond mai complicat și cu mai multe ramificații decât invadarea Ucrainei de către Rusia, principalul exportator de gaze naturale către Europa.
Gazul a devenit o resursă mai scumpă în ultimele șase luni, după ce Uniunea Europeană a venit cu decizii prin care să se limiteze până la închidere totală a producției de energie electrică pe cărbune.
În felul acesta, gazul a devenit resursa primă pentru electricitate, care a avut de suferit pe partea de surse regenerabile (vântul a bătut, de exemplu, mai slab în anul 2021 decât anterior).
Citește și: Va putea Occidentul sa renunțe la ”aurul negru” al lui Vladimir Putin?
„Uniunea a stabilit niște ținte de decarborare a exploatării de energie, privind reducerea producției de cărbune. A lipsit, însă, un plan realistic de tranziție de la situația actuală către o stare de decarborare susținută a producerii de energie”, a explicat Ion Lungu, expert în domeniul energiei, prezent la discuțiile din cadrul Wall-Street Financial Forum.
De asemenea, deși s-au luat decizii de limitare a surselor de energie din Rusia de mai multă vreme și de înlocuire acestora, nu au existat prea multe acțiuni până nu s-a produs războiul, reproșează Ion Lungu.
Cred că de aici trebuie să învățăm că atunci când ne propunem o țintă trebuie să ne și apucăm să lucrăm
Ion Lungu, expert în energie
Felul problematic în care Uniunea Europeană a abordat domeniul energetic a fost scos în evidență și de Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal și specialist în macroeconomie.
„Nu putem spune că avem o piață bună a energiei în Uniunea Europeană. Reglementări defectuoase, deficitul de interconectare, care îi afectează pe toți. De asemenea, politicile foarte diferite”, a declarat Dăianu.
Acesta a mai arătat că, dacă pe de o parte, Germania a renunțat la exploatarea energiei nucleare în urma discuțiilor privind „înverzirea economiei”, Franța, în schimb, produce 70% din energia electrică prin exploatare nucleară.
La noi au existat o varietate foarte mare de politici și am ajuns și la această dependență de Federația Rusă
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal
Citește și: Dăianu: Am putea ajunge la raționarea produselor. Comportamentul omului ar putea fi nevoit să se schimbe
Sursa foto: Facebook
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
