Despre esecul matematicii in investitii s-a vorbit odata cu falimentul fondului de hedging american Long-Term Capital Management (LTCM) la inceputul aniilor 2000. LTCM a fost fondat in 1994, iar printre membrii din consiliul de conducere se aflau Myron Scholes si Robert Merton, laureati ai premiului Nobel pentru economie in 1997 cu o lucrare pe tema „noi metode pentru determinarea valorii derivativelor”.
In primii ani de existenta, fondul a avut un randament anualizat de peste 40%, iar in 1998 a pierdut 4,6 miliarde dolari pe fondul crizei financiare din Rusia. Rezerva Federala Americana a intervenit in stabilizarea fondului, iar la inceputul aniilor 2000 a hotarat lichidarea si dizolvarea acestuia.
„Matematica si investitiile reprezinta doua lumi diferite. Matematica este o lume a mintii, in timp ce investitiile reprezinta lumea reala, in care nu exista date constante, iar relatiile de afaceri sunt stabilite in functie de factori umani”, a precizat Bogdan Glavan, profesor de economie la Universitatea Romano-Americana.
Matematica a inceput sa se aplice in economie incepand cu secolul al XIX-lea si a permis economistilor sa explice mai clar evolutiile societatii.
„Modelarea matematica a economiei reprezinta o pierdere de timp. Intr-o lume a cererii si ofertei, in care lucrurile sunt bazate pe cauzalitate, nu exista relatii cantitative constante pe care sa le introduci intr-o ecuatie”, a completat Glavan.
Pe de alta parte, situatia prezenta a economiei mondiale nu mai permite integrarea unor variabile intr-o ecuatie, cu scopul de a determina o evolutie viitoare, deoarece guvernele nu mai tin cont de regulile economice de baza.
„Paradigmele din finantele clasice precum diversificarea, investitiile pe termen lung, asumarea si controlul riscului sunt concepte puse la grea incercare de finantele mondiale, prin amestecul politicii fiscale cu cea monetara sau stergerea datoriilor unor state. Finantele s-au schimbat, iar castigatorii de ieri au devenit pierzatorii de azi”, a declarat analistul financiar Adrian Mitroi.
El spune ca un investitor ar trebui sa-si largeasca orizontul de timp, sa-si asume riscuri si „sa-si faca temele singur cu privire la costurile operationale”.
Cristian Sima a afirmat zilele trecute ca vrea sa-si despagubeasca toti clientii, care sunt „foarte puternici si bogati”.
Pe aceeasi tema, citeste si articolul Cazul Cristian Sima: pericolele capitale care ameninta piata libera
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și: