Organizația Salvați Copiii atrage atenția asupra necesității de a soluționa o serie de probleme care nu se regăsesc în Raportul QX lansat de Ministrul Educației Naționale, precum extinderea națională a programelor de tip "Școală după Școală", transportul școlar garantat pentru zonele rurale și izolate, implementarea grupurilor de acțiune anti-bullying conform legislației existente și serviciile de sănătate mintală integrate în sistemul școlar.
Organizația Salvați Copiii a analizat cu atenție Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România. Realizări prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX) și constată faptul că acest raport oferă o radiografie amplă și onestă a sistemului educațional românesc, propunând direcții de reformă pentru învățământul preuniversitar.
Reprezentanții organizației semnalează câteva dintre aspectele omise, formulând propriile recomandări, bazate pe experiența îndelungată în promovarea dreptului la educație de calitate pentru toți copiii. Iată care sunt acestea.
Programul „Masă caldă pentru toți copiii”
În mod surprinzător, Raportul QX nu face referire la programul de alimentație sănătoasă în școli „Masă caldă pentru toți copiii”. Acest program-pilot, inclus în Planul Național de implementare a Garanției pentru Copil și derulat în ultimii ani în anumite unități de învățământ, s-a dovedit benefic în combaterea abandonului și absenteismului, îmbunătățind frecvența școlară și concentrarea elevilor (mai ales a celor proveniți din medii defavorizate, pentru care pachetul alimentar zilnic nu este garantat).
Extinderea națională a programelor de tip „Școală după Școală”
Raportul oferă doar formulări generale despre modernizarea procesului de învățământ, fără detalii operaționale despre susținerea programelor after-school sau de recuperare a lacunelor. Menționarea că 25% din timpul fiecărei discipline trebuie utilizat pentru consolidare nu poate înlocui un program național coerent de educație remedială, în contextul în care un copil din doi este afectat de analfabetism funcțional. Salvați Copiii a implementat centre after-school în sute de comunități defavorizate, demonstrând că acestea reduc abandonul școlar și îmbunătățesc performanțele academice ale copiilor vulnerabili.
Transport școlar garantat pentru zonele rurale și izolate
Propunerile de campusuri rurale și comasări de școli, măsuri necesare pentru anumite comunități, ar putea însă ridica probleme practice majore, în special din cauza nerezolvării transportului școlar gratuit pentru toți elevii, intrajudețean și interjudețean. Experiența Salvați Copiii în comunitățile rurale arată că distanța până la școală rămâne una dintre principalele cauze ale abandonului școlar timpuriu.
Digitalizarea educației în mediul rural
Raportul nu abordează digitalizarea mediului rural, deși propune soluții de învățământ hibrid. Dotarea cu internet broadband, echipamente și dezvoltarea competențelor digitale ar trebui să fie o componentă explicită a strategiei. În programele de educație digitală inițiate de Salvați Copiii, reprezentanții organizației au constatat decalaje majore între urban și rural în ceea ce privește accesul la tehnologie și competențele digitale.
Extinderea rețelei de creșe și grădinițe în mediul rural
Salvați Copiii atrage atenția că orice plan de reformă rurală în educație trebuie să includă clar extinderea rețelei de creșe și grădinițe la sat, angajarea de personal calificat care să beneficieze de stimulente de rămânere în comunitate și programe de încurajare a participării la învățământul preșcolar și primar.
Implementarea grupurilor de acțiune anti-bullying conform legislației existente
Termenul "bullying" nu apare deloc în Raportul QX, singura referință fiind mecanismul de sesizare anonimă a violenței. Este necesară reactivarea grupurilor de acțiune anti-bullying prevăzute în normele metodologice din 2020, înlocuite în prezent de structuri birocratice, sub forma comisiilor, conform noii legislații, care s-au dovedit și în trecut ineficiente. Salvați Copiii a contribuit direct la elaborarea legislației anti-bullying și a format mii de cadre didactice în prevenirea și gestionarea violenței dintre elevi.
Introducerea în curriculum a educației pentru sănătate, incluzând educația sexuală
Deși raportul menționează introducerea disciplinelor „Stil de viață sănătos" și „Autoreglare psihologică", educația sexuală nu apare deloc menționată. România are rate ridicate de sarcini în rândul tinerelor minore. Potrivit unui studiu realizat de Salvați Copiii în 2024, 65% dintre mamele minore abandonaseră școala înainte de sarcină.
Creșterea numărului de consilieri școlari la maximum 500 elevi per consilier
Raportul recunoaște subfinanțarea consilierii școlare, dar nu propune ținte clare pentru îmbunătățirea raportului elevi/consilier. Studiul nostru privind copiii cu părinți plecați la muncă în alte state arată nevoi acute de consiliere - consumul de alcool este de cinci ori mai ridicat, iar conflictele cu colegii de șase ori mai frecvente la această categorie. Este necesară alocarea urgentă de fonduri pentru atingerea unui raport de maximum 500:1, deși normative acceptate la nivel internațional sunt de 250 de elevi la un consilier școlar.
Servicii de sănătate mintală integrate în sistemul școlar
Deși raportul menționează importanța asistenței psihopedagogice, nu propune integrarea serviciilor specializate de sănătate mintală. Fiecare școală sau grup de școli ar trebui să aibă fie colaborări stabile cu psihologi clinicieni care să preia cazurile complexe, fie propriii psihologi care să completeze munca consilierilor școlari, aceștia din urmă neavând, conform legii, atribuții de consiliere psihologică ori psihoterapie. Conform practicilor internaționale, școlile dispun de un psiholog școlar la 500 de elevi.
Reprezentarea reală a elevilor în deciziile școlare
Raportul atinge superficial feedback-ul elevilor, fără propuneri concrete privind participarea lor la evaluarea calității educației. Cadrul normativ actual prevede participare doar simbolică, un elev major pe locul unui părinte în consiliul de administrație.
Depolitizarea autentică a funcțiilor de conducere din educație
Deși raportul identifică politizarea drept factor transversal negativ, soluțiile propuse mențin sistemul de numire politică a inspectorilor școlari generali și adjuncți. Aceasta contrazice diagnosticul inițial despre necesitatea ca „politicul să se oprească la poarta școlii".
Finanțarea educației necesită ținte concrete și asumare multianuală
Deși raportul recunoaște subfinanțarea cronică, nu prezintă ținte financiare concrete, etape bugetare sau procente din PIB care să fie alocate educației preuniversitare în anii următori. În timp ce pentru cercetare se menționează clar intenția de a crește finanțarea până la minimum 1% din PIB, pentru învățământul preuniversitar lipsesc cifre similare. Salvați Copiii a demonstrat prin studiul privind costurile educației că, în fiecare an, cheltuielile pentru un copil pe care trebuie să le suporte părinții au crescut cu 44% între 2021-2025, iar povara meditațiilor a devenit al doilea cost ascuns al educației, simptom al calității insuficiente oferite la clasă.
Finanțare diferențiată per elev pentru copiii din grupuri vulnerabile
Raportul QX recunoaște disparitățile, dar nu propune alocări bugetare diferențiate pentru școlile din mediul rural sau cu mulți elevi dezavantajați. Este necesară finanțarea suplimentară per elev pentru compensarea dezavantajelor socio-economice.
Infrastructură școlară cu ținte clare și monitorizare națională
Raportul evidențiază starea precară a clădirilor și condițiile improprii din școli, dar nu include soluții bugetare. Salvați Copiii recomandă stabilirea unor obiective cuantificate și desemnarea unui rol strategic al Ministerului pentru coordonarea finanțării acestor investiții.
Educație remedială structurată pentru cei 50% elevi afectați de analfabetism funcțional
Se recunoaște faptul că analfabetismul funcțional este o vulnerabilitate majoră, dar nu se propune un plan național de intervenție. Studiul nostru cu cadrele didactice arată că 47% consideră procedura pentru educație remedială „excesiv de birocratică". Este necesară simplificarea procedurilor și alocarea de resurse dedicate pentru recuperarea pierderilor de învățare.
Recunoașterea și valorificarea parteneriatului cu societatea civilă
Raportul QX nu face referire la contribuția organizațiilor neguvernamentale în domeniul educației, deși acestea suplinesc adesea lipsurile sistemului. Salvați Copiii derulează programe educaționale de care au beneficiat sute de mii de copii, de la „A Doua Șansă" la integrarea copiilor refugiați. Ignorarea potențialului parteneriatului dintre stat și ONG-uri sugerează o viziune incompletă asupra implementării reformelor.
Formarea obligatorie a cadrelor didactice în ceea ce privește acordarea de suport psiho-emoțional
Dezvoltarea competențelor de comunicare cu elevii, de răspuns în acord cu nevoile și drepturile elevilor în ceea ce privește dificultățile întâmpinate la oră și inclusiv de prim-ajutor psihologic în interacțiunea cu copiii care necesită sprijin emoțional trebuie să constituie un obiectiv permanent în formarea cadrelor didactice.
Aspecte pozitive și relevante identificate de Salvați Copiii în Raportul QX
Salvați Copiii apreciază faptul că Raportul QX abordează frontal problemele critice ale sistemului educațional și le aduce în prim-planul agendei publice. În mod deosebit, se recunoaște abandonul școlar și analfabetismul funcțional ca vulnerabilități majore.
Raportul identifică și cauzele sistemice care afectează calitatea educației, sunt menționate probleme precum: infrastructura școlară deficitară; politizarea și ideologizarea managementului educațional; birocrația excesivă care împovărează activitatea cadrelor didactice; violența în mediul școlar și consumul de droguri în rândul elevilor; precum și condițiile socioeconomice precare din anumite comunități, ce influențează negativ participarea școlară.
De asemenea, se recunoaște că planurile-cadru și curriculumul sunt supraîncărcate, cu prea multe materii, ore și conținuturi adesea inutile practic, manuale neatractive și metode de predare-învățare ineficiente (inclusiv tema pentru acasă în volum neadecvat). Raportul remarcă și integrarea insuficientă a copiilor cu cerințe educaționale speciale în școlile de masă. Prin enumerarea acestor probleme reale, documentul integrează în mod adecvat principalele obstacole din calea unei educații de calitate, aspect pe care organizația noastră îl consideră esențial ca punct de plecare pentru reforme.
Este de apreciat și tonul autocritic al raportului față de politicile din ultimele decenii. Se corelează rezultatele slabe ale elevilor români la testările internaționale (PISA 2022) cu erorile de politică educațională din trecut, asumându-se că schimbările necesare sunt fundamentate de aceste concluzii.
Raportul propune generalizarea educației ante-preșcolare (0-3 ani) și integrarea completă a educației timpurii în învățământul obligatoriu, demers văzut ca o premisă pentru echitate și șanse egale de reușită pentru copiii dezavantajați. Organizarea serviciilor de educație timpurie este esențială pentru prevenirea abandonului școlar, iar accentul pus pe acest segment este un punct important al raportului. Tot în sprijinul echității, se prevede prioritizarea burselor sociale pentru copiii din medii vulnerabile.
Raportul mai abordează problema subfinanțării și subdimensionării consilierii școlare și a asistenței psihopedagogice. Se atrage atenția că modul de angajare și alocarea actuală a unui singur consilier la sute de elevi sunt problematice. Salutăm recunoașterea faptului că elevii au nevoie de mult mai mult suport psihologic și orientare în carieră decât primesc în prezent, și că acest segment trebuie întărit pentru a asigura bunăstarea emoțională a copiilor și pentru a preveni abandonul școlar timpuriu. În aceeași ordine de idei, este subliniată importanța incluziunii școlare. Este menționată, de pildă, intenția de a continua Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS), susținut prin PNRR, având la bază analiza de impact pozitiv a primei etape.
Nu în ultimul rând, raportul conține propuneri de reformă structurale în guvernanța și organizarea învățământului preuniversitar, care, în opinia noastră, merg în direcția corectă. Se critică în mod întemeiat funcționarea actuală a inspectoratelor școlare, iar raportul propune ca acestea să fie transformate în „direcții” regionale ce vor absorbi și casele corpului didactic și centrele județene de resurse și asistență educațională.
De asemenea, se anunță intenția de regândire a politicilor de personal didactic: salarizarea cadrelor didactice urmează să fie orientată mai meritocratic (prin stimularea profesorilor debutanți și introducerea unui sistem de bonusuri bazate pe performanță, progresul elevilor și incluziune), formarea continuă va fi reevaluată, iar procedurile de recrutare și angajare în sistem vor fi modernizate. O idee notabilă este evaluarea periodică și participativă a profesorilor deja titularizați, raportul sugerează evaluarea cadrelor didactice o dată la cinci ani, ca mecanism de asigurare a calității. Dacă aceste reforme vor fi implementate cu bugete adecvate, cu transparență și criterii clare, ele ar putea conduce la creșterea calității resursei umane în educație, aspect reclamat deseori de Salvați Copiii, de alte organizații neguvernamentale, de către copii sau părinți.
Un alt punct pozitiv este faptul că au fost subliniate provocările specifice ale educației în mediul rural. Faptul că se recunoaște explicit decalajul rural-urban și dificultățile cu care se confruntă copiii din sate, de la accesul precar la resurse educaționale până la migrația personalului calificat, este crucial pentru a putea vorbi despre un sistem care respectă dreptul la educație al tuturor copiilor.
