Ne aflăm în pragul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale. A mai rămas puțin timp până când românii se vor prezenta ultima oară la vot în acest an, cu o miză, însă, substanțială: alegerea viitorului Președinte al României. Cetățenii cu drept de vot au fost și sunt, poate, mai interesați ca niciodată, căci de acestă alegere depinde viitorul României care riscă să se îndepărteze de blocul european și de politicile sale. Și tinerii, despre care se spune deseori că nu sunt interesați de politică, sunt așteptați să vină duminică la urne.
„Tinerii care votează pentru prima dată acum, își vor aminti cu siguranță tot restul vieții de acest lucru”
Deși, în general, mulți adolescenți și tineri privesc politica ca pe un subiect abstract, rezervat adulților, campaniile electorale din acest an au dovedit exact contrariul. Interesant este că inclusiv cei care încă nu au drept de vot au devenit curioși și au început să fie tot mai informați, a explicat Călin Rus, Directorul Institutului Intercultural Timișoara, într-un dialog cu Wall-Street.ro.
„În pauze, sau chiar în timpul orelor, elevii discută tot mai des despre candidați, despre promisiuni electorale, pe baza a ceea ce au auzit acasă sau a mesajelor primite prin platformale de social media. Unii vin la școală frustrați sau confuzi, replicând opiniile părinților lor, sau ceea ce au văzut online. Alții sunt surprinzător de implicați, pun întrebări la ore și vor să înțeleagă mai bine cum funcționează alegerile, sau de ce un anumit candidat este mai popular”, a precizat specialistul.
Mai departe, colegii lor mai mari, care au împlinit deja 18 ani vor vota duminică și vor avea de ales între un candidat pro-european și unul de extremă dreapta, într-unul dintre cele mai strânse scrutine din istoria post-decembristă a României. La fel ca și în primul tur, peste 17.000 de tineri sunt așteptați pentru prima dată la urne, pentru a pune ștampila pe viitorul Președinte, conform datelor de la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor.
Tinerii care votează pentru prima dată acum, își vor aminti cu siguranță tot restul vieții de momentul cheie în care au debutat ca alegători. În mod normal, miza unor alegeri este legată de opțiuni alternative care se situează în același cadru democratic. De această dată, miza este cu mult mai mare, pentru că presupune riscul ieșirii din acest cadru democratic. Atât istoria, cât și situații actuale din alte țări ne arată că dictatorii, sau liderii ce promovează abordări nedemocratice pot obține puterea, nu doar prin forță, ci și cu votul cetățenilor, pe baza unor mesaje populiste, vorbind despre democrație și despre „popor”.
Călin Rus, Director Institutul Intercultural Timișoara (foto)
Semnal de alarmă de la experți: Extremismul a crescut în rândul tinerilor. Cum trebuie să se ferească ei de „toleranța la ambiguitate”
Într-o societate în care simpatiile pentru ideologii extremiste sau suveraniste au crescut simțitor, trebuie spus că acestea influențează și tinerii. În București, de pildă, pe lângă școli, licee și campusuri universitare sunt vizibile de mai mult timp stickere ce promovează ideologii neolegionare și fasciste, în majoritatea cazurilor cu simboluri ale Mișcării Legionare și ale Gărzii de Fier, interzise prin lege în România (în baza Legii nr. 107 din 27 aprilie 2006), după cum relatează G4Media.
Raportul „Youth Radicalisation in Romania”, publicat de Global Focus (think-tank românesc independent) în februarie 2024, oferă o analiză detaliată asupra modului în care tinerii români (cu vârste între 17 și 35 de ani) au devenit vulnerabili la radicalizare, în special în contextul alegerilor din 2024. Daniela Burciu, expert în domeniul relațiilor internaționale, cercetător și realizator al studiului arată că printre factorii care contribuie la această tendință se numără și sentimentul de nereprezentare politică, dar și influența rețelelor sociale. La rândul său, Călin Rus atrage atenția că manifestări vizibile au existat încă din perioada pandemiei de COVID-19, când au luat avânt multiple mesaje conspiraționiste.
Am constatat efectul negativ pe scară largă asupra tinerilor al unor mesaje conspiraționiste din perioada pandemiei de COVID-19, asociate frecvent cu antisemitism, rasism, xenofobie și mesaje anti-europene. Activitățile noastre de monitorizare a social media au identificat numeroase cazuri în care tineri bine intenționați, dar cu abilități deficitare de cultură democratică, își manifestă spiritul civic și își satisfac nevoi de apartenență, de apreciere și de confirmare a unei imagini de sine pozitive, prin acceptarea sau susținerea unor mesaje extremiste.
Călin Rus, Director Institutul Intercultural Timișoara
Liderul Institutului Intercultural Timișoara este și unul dintre cei care a inițiat Incubatorul Civic Digital (ICD), un proiect de cetățenie digitală și cultură democratică, prin care 4.500 de cadre didactice și elevii acestora învață gratuit între septembrie 2023- septembrie 2026 despre ce înseamnă democrația și care sunt valorile acesteia, drepturi și responsabilități în online, accesibilitate, incluziune, etică și empatie. Experții au observat o creștere a extremismului și au realizat ca este nevoie de mai mult accent pe orele de educație socială, mai ales în contextul dezvoltării social media.
„O simplă etichetare a acestor atitudini și comportamente extremiste ca inacceptabile sau incorecte nu este eficace. Noi nu propunem o îndoctrinare a tinerilor în spiritul `valorilor europene`, ci dorim să oferim tinerilor oportunități de a reflecta și a înțelege consecințele pentru oameni și pentru societate ale unor opțiuni care deviază de la aceste valori, având convingerea că și le vor asuma singuri, pe baza acestei înțelegeri”, mai spune Călin Rus.
Cultura democratică nu se învață peste noapte, nici chiar în contextul accesului imens la informații pe care îl avem în prezent. Democrația necesită exerciții civice: să mergi la vot, să te implici activ în comunitate din care faci parte, să tragi la răspundere decidenții locali și naționali dacă încalcă legi și inclusiv să mergi la protest atunci când îi sunt încălcate drepturile. Însă pe lângă aceste abilități, tinerii trebuie educați în a ști să gliseze printre ceea ce în termeni de specialitate se numește „toleranța la ambiguitate”.
„În general, extremiștii folosesc un limbaj radical, cu opoziții clare: bun-rău, corect-incorect, loialitate-trădare. O fac, însă, fără nuanțe. Noi considerăm important ca, într-o societate democratică, cetățenii să înțeleagă și să accepte complexitatea, nuanțele, imperfecțiunile, dar și să-și asume în mod responsabil să susțină îmbunătățiri ale sistemului de guvernare, la orice nivel, de la local la european, pe baza cadrului legal și a valorilor democratice”, a mai precizat inițiatorul proiectului Incubatorul Civic Digital.
Mai mult, tinerii și nu numai trebuie să se ferească de utilizarea abuzivă a unor cuvinte precum „democrație”, „drepturile omului”, „demnitate”, „egalitate”, „stat de drept”. Aceste sintagme care reprezintă valori universale pentru toate orientările ideologice democratice pot fi folosite în mod abuziv de către extremiști.
Constatăm cu toții că politicieni populiști din întreaga lume vorbesc despre democrație, drepturi, sau stat de drept, cu sensuri deformate și cu scopul de propagandă politică îndreptată, de fapt, spre valori nedemocratice. Ne străduim să susținem tinerii să distingă situațiile în care aceste cuvinte sunt utilizate cu scop de manipulare și să înțeleagă complexitatea sensului lor autentic.
Călin Rus, Director Institutul Intercultural Timișoara
Votul nu e un drept, ci o responsabilitate. Ce impact au alegerile prezidențiale asupra profesorilor
Contextul politic din ultimele luni are un impact vizibil și asupra cadrelor didactice, afectându-le în moduri similare cu alte categorii de cetățeni. Se remarcă o creștere a nivelului de anxietate și o utilizare tot mai frecventă a rețelelor sociale pentru exprimarea (fie activă, fie pasivă) a opiniilor politice. Polarizarea accentuată a discursului public se reflectă și în mediul școlar, generând posibile tensiuni în cancelarie, discuții contradictorii sau dificultăți în relația cu părinții. Mai mult, pe lângă aceste aspecte, copiii și adolescenții au devenit curioși și mulți dintre ei își întreabă profesorii despre noțiuni pe care le aud acasă, la televizor sau despre care citesc pe internet.
„Contextul electoral a generat la nivelul elevilor un val de curiozitate și interes față de subiectele politice. Mulți elevi vin la oră cu informații transmise de părinți sau preluate din media și sunt dornici să dezbată, uneori fără a avea un cadru structurat pentru a analiza critic aceste informații. Ei simt nevoia să discute aceste teme și să înțeleagă controversele actuale din societate și pozițiile adulților cu care sunt în contact”, a mai explicat Rus.
Timea Șerb, profesoară de „Educație socială”, dar și membră a echipei Institutului Intercultural Timișoara, relatează din propria experiență:
„De exemplu am avut o discuție spontană în clasă despre responsabilitatea civică și despre cum votul nu este doar un drept, ci și o responsabilitate. În contextul unor astfel de discuții, elevii au tendința de a întreba profesorii care sunt opiniile lor politice. După oră, am fost abordată de mai multe eleve care m-au întrebat direct cu cine intenționez să votez. În calitate de cadru didactic, integritatea profesională m-a împiedicat să le ofer un răspuns concret, menținându-mi neutralitatea și respectând principiile de imparțialitate. Cu toate acestea, elevele au dedus rapid, având în vedere discuțiile recurente de la ore despre teme precum rasismul, echitatea socială, democrația, statul de drept, sau Uniunea Europeană, că opțiunea mea de vot va fi în concordanță cu valorile promovate în aceste lecții” a explicat cadrul didactic.
Elevii trebuie să înțeleagă încă din școala generală pericolele extremismului și ale polarizării tot mai accentuate. De aceea, este important ca profesorii să fie sprijiniți în dezvoltarea competențelor necesare pentru a promova o cultură democratică, gândirea critică și pentru a preveni, conștient sau nu, adoptarea unor atitudini sau practici care pot contribui la divizare, este de părere Silvia Bogdan, președinte al Școala de Valori și unul dintre inițiatorii proiectului Incubatorul Civic Digital.
