Sistemul de asigurari sociale este perimat si ineficient, iar majorarea cotei TVA cu 5 puncte procentuale nu va aduce efectele scontate, explica, in cadrul unui interviu acordat Wall-Street, Dan Schwartz, managing partner in cadrul Scot & Company Consulting. Reanalizarea politicilor de achizitii publice este, in opinia lui Dan Schwartz, principala masura pe care guvernul trebuie sa o adopte.
Dan Schwartz: Majorarea cotei TVA era previzibila inca de anul trecut. Ce nu era previzibil erau cele 5 procente cu care cota a fost crescuta de pe o zi pe alta (n.r. – de la 19% la 24%). De regula, astfel de cresteri se fac fie progresiv, daca se intentioneaza o marire substantiala a cotei de impozitare, fie, pentru a produce cat mai putine distorsiuni in mecanismele pietei, majorarea de taxa se face intr-un procentaj mult mai mic, de 1-2%.
Este dificil de spus exact ce impact va avea cresterea cotei TVA asupra economiei romanesti. Se pot identifica eventuale implicatii pe care cresterea de taxa le-ar putea aduce, si anume o posibila crestere de preturi cu consecinte imediate in cresterea inflatiei si o posibila scadere a consumului populatiei cu consecinte greu de estimat asupra evolutiei economiei in general. De regula, scaderea consumului genereaza scaderea productiei, deci o diminuare a ritmului de crestere economica.
In principiu, orice crestere economica se bazeaza pe consum, pentru ca altfel aceasta devine lipsita de sens. Problema este pe ce fel de consum se bazeaza: pe consum intern sau extern, pe consum realizat pe baza importurilor sau realizat pe baza productiei interne. Economia japoneza, de exemplu, nu s-a dezvoltat pe baza consumului intern, japonezii producand aproape tot timpul pentru export. In momentul in care pietele internationale au devenit suprasaturate, iar Japonia nu a mai fost capabila sa produca la fel de ieftin precum noii sai competitori - China sau India, de exemplu, atunci s-a gasit in fata unei probleme economice greu de rezolvat: identificarea rapida de noi piete de desfacere.
Autoritatile au incercat sa incurajeze consumul intern pentru a putea mentine cresterea economica, dar nu au reusit, pentru ca a fost foarte greu sa schimbi mentalitatea oamenilor care, obisnuiti de zeci de ani sa fie cumpatati, au refuzat sa consume. Creditul japonez funtioneaza cu dobanda zero. Bancile lor nu fac castiguri din dobanzi, ci din comisioane si alte venituri pe care le realizeaza.
Wall-Street: O mare parte din consumul din Romania a fost realizat pe baza creditelor acordate cu buletinul...
Dan Schwartz: Acordarea de credite fara a tine cont prea mult de prudenta a fost o tendinta care s-a manifstat in toata economia mondiala. Toata nebunia creditului acordat cu usurinta a fost declansata in Statele Unite si a avut drept consecinta blocajul financiar, intrucat personele care au imprumutat peste posibilitatile de rambursare s-au vazut in situatia de a nu mai putea restitui creditele angajate.
Bancile au inceput sa raporteze pierderi, iar implicatiile imediate s-au manifestat in special in piata imobiliara, pentru ca primele semne ale crizei au fost evidente in zona creditului ipotecar. Dupa care, precum jocul de domino, criza s-a mutat si catre celelalte piete, pentru ca supraindatorarea nu a fost prezenta numai pe piata americana ci si pe pietele celorlalte tari.
Insa nu numai suprandatorarea a generat criza, ci si incercarile de cosmetizare a situatiilor contabile ale institutiilor financiare, in sensul inregistrarii de profituri fara corespondent in realitate, cu scopul nedeclarat de catre management de a obtine bonusuri peste limitele pe care ar fi trebuit sa le respecte daca profiturile ar fi fost cele reale, evident mai mici. Atunci cand profiturile sunt nereale, atat dividendele, cat si bonusurile platite sunt de fapt costuri si nu distributii din profituri, pentru ca acestea nu exista in realitate.
Wall-Street: Asistam acum la un al doilea val de criza? La criza datoriile publice aferente statelor supraindatorate?
Dan Schwartz: Supraindatorarea nu a fost prezenta numai in zona persoanelor fizice, nu numai in sectorul privat, ci s-a manifestat si la nivel de credite angajate de diverse state. In perioade de crestere economica tendinta oricarui guvern este de a cheltui cat mai mult, pentru ca dispune de sume mari colectate din impozite si taxe. Aceste cheltuieli, daca sunt facute fara discernamant, mai devreme sau mai tarziu incep sa produca pierderi, iar atunci cand economia intra in declin, sumele care sunt colectate de catre guverne din impozite si taxe scad, prin urmare cheltuielile guvernamentale nu mai pot fi acoperite.
Exista mai multe cai de acoperire a cheltuielilor: cresteri de taxe, imprumuturi sau tiparire de moneda – dar aceasta este ultima solutie pe care trebuie sa o adopte un guvern, intrucat este generatoare de inflatie. Dintre cele trei cai mentionate, s-a ales varianta imprumutului, care la randul ei s-a dovedit a nu fi o varianta prea fericita, deoarece imprumuturile trebuie si ele sa fie rambursate -impreuna cu dobanzile pe care le genereaza.
Sunt tari care au intrat in dificultate in ceea ce priveste rambursarea imprumuturilor angajate - Argentina, de exemplu, a intrat in incapacitate de plata in 2001. In contextul actual, prima tara care a ajuns la limita de jos a capacitatii de rambursare in Europa a fost Grecia. Partea proasta este ca aceasta tara face parte din zona euro, iar intrarea ei in incapacitate de plata a generat dificultati tuturor celorlalte state din zona, care au fost obligate la randul lor sa o sustina financiar fara a avea garantia ca sumele care le-au imprumutat vor putea fi rambursate vreodata si nu se vor transforma in pierdere.
Wall-Street: Credeti ca situatia poate sa se mai inrautateasca in urmatoarea perioada?
Dan Schwartz: Inrautatirea situatiei sau imbunatatirea ei nu depinde doar de deciziile guvernelor, ci si de alti factori. De regula guvernele nu iau decizii corecte in ceea ce priveste administrarea unei crize economice. Nu numai guvernul Romaniei, ci toate guvernele. Economica mondiala poate sa iasa din recesiune numai daca isi gaseste resursele pentru a putea depasi acest moment dificil. Ceea ce ar trebui sa faca guvernele in contextul actual este sa sprijine prin orice mijloc mediul de afaceri pentru ca acesta sa poata sa isi gaseasca forta de a scoate economia din impas.
Wall-Street: Considerati ca majorarea TVA va aduce efectele scontate?
Dan Schwartz: Nu, pentru ca o majorare de taxe si impozite incearca sa rezolve numai un aspect al problemei. Totdeauna un buget are doua laturi pe care trebuie sa le privim – veniturile si cheltuielile. O crestere de taxe se poate presupune ca va aduce venituri suplimentare pentru un stat, desi nu este obligatorie aceasta ipoteza, dar daca aceste venituri suplimentare nu sunt utilizate in mod rational, atunci castigul realizat se transforma in pierdere.
Cu alte cuvinte, daca incercam sa crestem doar veniturile din impozite si taxe fara sa reducem cheltuielile si daca reducem cheltuielile fara sa reformam statul, atunci cresterea de taxe poate avea un efect pozitiv pe termen foarte scurt, dupa care se transforma intr-o frana pentru activitatea economica. Mai exact, taxele cresc, dar baza de impozitare se micsoreaza.
O alta problema importanta este cea a investitiilor publice care trebuie sa fie sustinute de catre guvern. Daca aceste investitii nu exista, nivelul de dezvoltare al unei tari este probabil sa scada. Principalele investitii pe care un guvern le face sunt cele in infrastructura, sanatate sau educatie. Infrastructura care nu face fata dezvoltarii economice devine la un moment dat o frana in evolutia oricarei tari.
La modul concret, in Romania nu reusim de doi ani sa folosim resursele pe care le avem la dispozitie – fondurile structurale europene, pe care nu le accesam in suficienta masura. In schimb, suntem obligati sa ne achitam contributia la bugetul european si riscam sa platim mai mult decat primim.
Wall-Street: Care sunt cauzele pentru care nu suntem capabili sa atragem fonduri europene?
Dan Schwartz: Cred ca este un complex de cauze care genereaza starea de fapt. Consider ca, desi exista persoane care sustin contrariul, proiectele pe care le propunem sunt putine si nu foarte interesante. Fiind putine si neinteresante, atunci sumele atrase sunt mici.
In al doilea rand, cred ca exista interese care il transced pe cel national, interese individuale, iar datorita acestora sansa ca proiectele romanesti sa fie bine privite si sa obtina finantare europeana scad. Birocratia este un alt factor determinant, dar birocratia este obisnuita la nivelul comunitatii europene, nu este ceva specific Romaniei.
Uniunea Europeana a dezvoltat o birocratie deosebit de stufoasa, bazata pe venituri foarte mari obtinute de birocrati, ceea ce inseamna costuri foarte pentru bugetul european care mai devreme sau mai tarziu vor genera la nivel central problemele pe care le vedem acum la nivelul fiecarei tari.
Wall-Street: Ce ar trebui sa faca guvernul roman pentru a depasi momentul dificil pe care-l parcurgem?
Dan Schwartz: Principala masura care ar trebui sa fie adoptata ar fi reanalizarea politicii de achizitii publice in sensul monitorizarii si controlului lor la nivel central pentru a putea impiedica incercarile membrilor guvernului de a cheltui foarte mult. Toate guvernele lumii sunt foarte dornice sa cheltuie.
Daca achizitiile publice care se fac in Romania ar scadea cu un procent semnificativ, nu neaparat in sensul numarului lor, ci in special al valorii lor, atunci economiile realizate ar putea sa fie utilizate in cadrul unei politici investitionale proactive. Sunt cheltuieli prea mari cu bunuri si servicii, dar nu numai cu cele care produc dezvoltare, ci si cu bunuri si servicii care produc efectiv pierdere.
In plus, atunci cand se discuta despre o achizitie publica, fie la nivel central sau local, trebuie analizate trei aspecte: utilitatea achizitiei, cantitatea necesara de bunuri si/sau servicii si pretul de achizitie. Daca aceste trei elemente nu sunt corect analizate si corelate, atunci achiztia publica devine ineficienta.
Wall-Street: Cum credeti ca s-ar putea rezolva problema bugetului asigurarilor sociale?
Dan Schwartz: Sistemul de asigurari sociale este vechi, este perimat si ineficient. Noi toti am fost invatati sa ne bazam pe banii care vin de la stat crezand ca statul este o entitate abstracta care sta undeva ganditoare si produce tone de bani. Nu este asa, statul suntem noi.
Pensiile pensionarilor nu sunt platite din contributiile lor la bugetele fondurilor sociale, ci sunt platite din contributiile lucratorilor. Asta inseamna ca o generatie activa plateste pensiile generatiei anterioare, devenita intre timp inactiva. Corect ar fi in opinia mea ca fiecare sa beneficieze, dupa pensionare, de sumele pe care si le-a prelevat din veniturile obtinute in perioada activa si le-a achitat sub forma de contributii sociale ata.
Un sistem corect este cel al pensiilor private sau un sistem de asigurari sociale bazat pe economisire. In toata lumea, persoanele active in marea lor majoritate economisesc bani in vederea utilizarii lor dupa iesirea la pensie, dar in Romania acest lucru nu se intampla prea frecvent.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
