25 Octombrie 2005
Compania de Dezvoltare a Infrastructurii, un proiect mort in fasa
Ingrijorat de gradul de absorbtie extrem de scazut al fondurilor europene, Grupul de Economie Aplicata a propus o solutie institutionala care sa raspunda acestei probleme: infiintarea unei societati pe actiuni detinute de stat, dupa modele occidentale, care sa creioneze si sa administreze toate marile proiecte de infrastructura. Desi ideea este generoasa, proiectul e considerat neviabil de specialisti, intrucat s-ar forma astfel un urias fond de investitii, neagreat de Uniunea Europeana, pe al carui control se vor parui din nou politicienii, cu un spectru de activitate atat de larg, incat naste semne de intrebare.
Intentia infiintarii unei megacompanii de stat masoara exact disperarea autoritatilor si neputinta acestora de a profita de sprijinul financiar extern. Romania are o mare problema atunci cand vine vorba de cheltuirea banilor Uniunii Europene. Nu se face o programare coerenta, nu prea mai exista expertiza, prioritizarea este insuficienta, apar probleme de implementare, iar monitorizarea este slaba, spune economistul Daniel Daianu, unul dintre reprezentantii de marca ai Grupului de Economie Aplicata. Pana in anul 2004, gradul de absorbtie al fondurilor ISPA a fost sub 13%, iar pe relatia cu Banca Mondiala traiectul absorbtiei este de circa 30-40%.
Reprezentantii institutiei spun insa ca nu exista nici o garantie ca va ramane mult timp la acest nivel, precizeaza Daniel Daianu. Situatia se complica pe masura ce trece timpul. Fondurile externe vor creste expo-nential. In perioada 2007-2013, U-niunea Europeana a alocat Romaniei 18 miliarde dolari, explica Jeni Ionita, Task Manager ISPA in Delegatia Europeana. Aceasta este vestea buna. Dar vestea proasta este ca vor fi de trei ori mai multe fonduri ca valoare pe aceeasi capacitate institutionala si pe un timp de doua ori mai scurt. Matematic vorbind, asta inseamna ca administrarea fondurilor va fi de sase ori mai complicata, a aratat reprezentanta Delegatiei Europene. Problemele nu se opresc insa aici. Expertii FMI ne avertizeaza ca, daca nu vom fi chibzuiti cu cheltuielile, este posibil sa apara derapaje n anii urmatori, pe fondul cresterii deficitelor externe. Nu putem sa fim impasibili la o situatie posibila n care miliarde de euro nu vor fi utilizate ntr-o perioada critica. Contextul si timpul au o valoare economica si s-ar putea sa nu ne mai ntlnim cu ocazii precum acordarea unor fonduri europene de 4% din PIB, a adaugat Daniel Daianu.
Idee generoasa, propunere fantezista
Ceva trebuie facut, fara indoiala. Daca guvernele nu au avut nici o idee, grupurile de analiza si reprezentanti ai societatii civile si-au suflecat manecile, au studiat exemplele tarilor din jur si au pus pe masa primul proiect. Adoptat la nivel de intentii imediat si de premierul Tariceanu care, prudent, a cerut dezbatere publica pe aceasta tema. Si, cum se va vedea in continuare, bine a facut. Grupul de Economie Aplicata a propus infiintarea, pna la finele anului 2006, a Companiei de Dezvoltare a Infrastructurii, institutie ce ar urma sa aplice programul national de dezvoltare, elaborat de executiv, urmnd sa administreze n principal proiectele de peste 10 milioane de euro. Compania, detinuta in proportie de suta la suta de stat, ar fi trebuit sa gestioneze proiecte precum constructia de autostrazi, drumuri, poduri, telecomunicatii si IT, mediu si energie.
In sprijinul acestei idei au venit mai multi reprezentanti ai unor organizatii neguvernamentale. Dan Visoiu, reprezentant al Romania Think Tank, partener la o banca de investitii regionala si totodata avocat al unei societati din Florida, crede ca, desi statul roman va trebui sa ofere in mod cert o garantie operationala pentru faptul ca CDI va detine in orice moment fonduri suficiente pentru a-si asigura lichiditatea, finantarea proiectelor nu ar proveni de la buget. In opinia sa, compania ar obtine dreptul de uzufruct asupra retelei de sosele, permitandu-i sa incaseze taxe de folosinta si sa genereze venit, insa ar putea emite si obligatiuni pe pietele internationale si interne. Compania va primi un credit rating, care va asigura transparenta si eficienta, sustine avocatul, care face trimitere la experientele similare ale altor state: grupul Asfinag, in Austria, KfW in Germania sau NA in Ungaria. Grupul de Econo-mie Aplicata a intocmit un plan in trei etape, care prevede capacitarea guvernului si anuntarea initiativei, pregatirea institutionalizarii companiei, permitand functionarea efectiva a CDI la sfarsitul lui 2006. Dar ideea era inca departe de momentul judecatii finale.
Lupta pe ciolan ingroapa proiectul
Analisti independenti, economisti de marca si reprezentanti ai guvernului s-au aplecat cu atentie asupra proiectului noii companii de stat menite a dezvolta infrastructura romaneasca. Si s-au cam luat cu mainile de cap. E o idee disperata, sustine Mihai Tanasescu, fostul ministru al finantelor. Problema acuta este la nivelul administratiei, in modul in care functioneaza, la capacitatea acesteia de a genera proiecte noi si de a face follow-up pe proiectele vechi. Sa fim seriosi si sa luam in calcul realitatea romaneasca: infiintarea unei noi structuri administrative va porni o lupta apriga pe ciolan. Se vor certa care sa fie seful, subseful, cum sa se angajeze rudele si prietenii, iar in final compania ar merge asa cum merg si celelalte institutii de stat acum, spune fostul ministru.
Mai mult, intr-o etapa in care societatea romaneasca face eforturi mari pentru descentralizarea economiei, proiectul urmareste crearea unei suprastructuri centralizate. Si apoi, cine si la ce nivel identifica prioritatile? Ca sa nu mai vorbim de spectrul foarte larg de interes al companiei: infrastructura de transport, mediu, IT, energie, pana unde mergem?, se intreaba si Cristian David, ministru delegat pentru controlul implementarii programelor cu finantare internationala si urmarirea aplicarii acquis-ului comunitar. In tarile din jur exista si exemple de astfel de initiative care au esuat. Si ele ar trebui studiate si puse in balanta, crede si Istvan Jakab, secretar de stat n Ministerul Finantelor Publice. Trebuie sa fim atenti unde o sa ajungem cu aceasta companie. Construim ceva foarte mare. Unde vrem sa ajungem? Am crea o alta structura-mamut, diferita de celelalte companii de stat deja existente: Compania Natio-nala de Investitii, C.N. a Drumurilor, CFR, spune Istvan Jakab.
Sumele mari puse in discutie ridica si alte probleme. Aici vorbim de zeci de miliarde de euro, iar compania va deveni un fond de investitii urias. Cine isi asuma aceasta responsabilitate? In fiecare tara este un singur responsabil cu finantele: ministerul de resort, puncteaza si Mihai Tanasescu.
De ce nu se va infiinta CDI
Problemele cele mai mari vin insa dintr-o alta directie: ar accepta Uniunea Europeana un astfel de proiect de infiintare a unei uriase companii de stat, greu de gestionat, suspusa presiunilor politice? Razvan Cotovelea, director general al Autoritatii de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar din Ministerul Finantelor Publice, spune ca este greu sa propui astazi Uniunii Europene un astfel de vehicul institutional. Si mai este si foarte putin timp: pana in 2006 ar trebui sa existe acreditarea si sa fie finalizate toate celelalte proceduri presupuse de infiintarea unui astfel de proiect, atrage atentia directorul din minister. Colegul sau, Eugen Teodorovici, coordonatorul programului ISPA, amendeaza proiectul, aratand ca in viitor vor aparea si alte probleme: Daca nu vom demonstra ca am intretinut in-frastructura conform normelor europene, va trebui sa returnam banii comunitari. In viitor, de aici se vor trage multe neajunsuri, spune el. Mai mult decat atat, nici specialisti care accepta sa lucreze pe bani putini nu prea mai sunt. Oamenii aflati pe diverse paliere in procesele deciziei si executiei, in pregatirea carora statul a investit, au plecat pe bani multi in sectorul privat. Si eu ma gandesc uneori, cand plec spre serviciu, daca mai merita, marturiseste Eugen Teodorovici.
Obiectul de activitate al acestui mamut ridica alte semne de intrebare. Viitoarele mari probleme vor fi create de intretinerea infrastructurii. Sa creezi o companie doar pentru investitii, fara a te concentra pe intretinerea a ceea ce s-a creat, va pune in dificultate guvernul, in viitor. Cele doua operatiuni, de extindere si de intretinere a infrastructurii, ar trebui sa mearga impreuna, sustine Jeni Ionita. Task Manager-ul ISPA in Delegatia Europeana apreciaza initiativa menita a mari gradul de absorbtie al fondurilor externe, dar nu este atat de increzator in viitorul CDI. Trebuie identificat locul acestei constructii institutionale in contextul aderarii. Acum se fac eforturi mari cu acreditarea structurilor interne, este o operatiune anevoioasa. Acest esafodaj complex risca sa perturbe operatiunile curente, precizeaza Jeni Ionita.
Proiectul de nfiintare a Companiei de Dezvoltare a Infrastructurii, anuntat recent de premierul Calin Popescu-Tariceanu, nu a primit nota de trecere din partea expertilor. Nevoia de la care a plecat, de crestere a gradului de absorbtie a fondurilor externe, ramane insa. Poate, intr-o matrice mai putin fantezista, dezvoltata de specialisti care pleaca de la realitati existente si tin cont de cerintele UE in aceasta etapa a procesului de aderare, problema isi va gasi rezolvare inainte de 2007.
Reprezentantii institutiei spun insa ca nu exista nici o garantie ca va ramane mult timp la acest nivel, precizeaza Daniel Daianu. Situatia se complica pe masura ce trece timpul. Fondurile externe vor creste expo-nential. In perioada 2007-2013, U-niunea Europeana a alocat Romaniei 18 miliarde dolari, explica Jeni Ionita, Task Manager ISPA in Delegatia Europeana. Aceasta este vestea buna. Dar vestea proasta este ca vor fi de trei ori mai multe fonduri ca valoare pe aceeasi capacitate institutionala si pe un timp de doua ori mai scurt. Matematic vorbind, asta inseamna ca administrarea fondurilor va fi de sase ori mai complicata, a aratat reprezentanta Delegatiei Europene. Problemele nu se opresc insa aici. Expertii FMI ne avertizeaza ca, daca nu vom fi chibzuiti cu cheltuielile, este posibil sa apara derapaje n anii urmatori, pe fondul cresterii deficitelor externe. Nu putem sa fim impasibili la o situatie posibila n care miliarde de euro nu vor fi utilizate ntr-o perioada critica. Contextul si timpul au o valoare economica si s-ar putea sa nu ne mai ntlnim cu ocazii precum acordarea unor fonduri europene de 4% din PIB, a adaugat Daniel Daianu.
Idee generoasa, propunere fantezista
Ceva trebuie facut, fara indoiala. Daca guvernele nu au avut nici o idee, grupurile de analiza si reprezentanti ai societatii civile si-au suflecat manecile, au studiat exemplele tarilor din jur si au pus pe masa primul proiect. Adoptat la nivel de intentii imediat si de premierul Tariceanu care, prudent, a cerut dezbatere publica pe aceasta tema. Si, cum se va vedea in continuare, bine a facut. Grupul de Economie Aplicata a propus infiintarea, pna la finele anului 2006, a Companiei de Dezvoltare a Infrastructurii, institutie ce ar urma sa aplice programul national de dezvoltare, elaborat de executiv, urmnd sa administreze n principal proiectele de peste 10 milioane de euro. Compania, detinuta in proportie de suta la suta de stat, ar fi trebuit sa gestioneze proiecte precum constructia de autostrazi, drumuri, poduri, telecomunicatii si IT, mediu si energie.
In sprijinul acestei idei au venit mai multi reprezentanti ai unor organizatii neguvernamentale. Dan Visoiu, reprezentant al Romania Think Tank, partener la o banca de investitii regionala si totodata avocat al unei societati din Florida, crede ca, desi statul roman va trebui sa ofere in mod cert o garantie operationala pentru faptul ca CDI va detine in orice moment fonduri suficiente pentru a-si asigura lichiditatea, finantarea proiectelor nu ar proveni de la buget. In opinia sa, compania ar obtine dreptul de uzufruct asupra retelei de sosele, permitandu-i sa incaseze taxe de folosinta si sa genereze venit, insa ar putea emite si obligatiuni pe pietele internationale si interne. Compania va primi un credit rating, care va asigura transparenta si eficienta, sustine avocatul, care face trimitere la experientele similare ale altor state: grupul Asfinag, in Austria, KfW in Germania sau NA in Ungaria. Grupul de Econo-mie Aplicata a intocmit un plan in trei etape, care prevede capacitarea guvernului si anuntarea initiativei, pregatirea institutionalizarii companiei, permitand functionarea efectiva a CDI la sfarsitul lui 2006. Dar ideea era inca departe de momentul judecatii finale.
Lupta pe ciolan ingroapa proiectul
Analisti independenti, economisti de marca si reprezentanti ai guvernului s-au aplecat cu atentie asupra proiectului noii companii de stat menite a dezvolta infrastructura romaneasca. Si s-au cam luat cu mainile de cap. E o idee disperata, sustine Mihai Tanasescu, fostul ministru al finantelor. Problema acuta este la nivelul administratiei, in modul in care functioneaza, la capacitatea acesteia de a genera proiecte noi si de a face follow-up pe proiectele vechi. Sa fim seriosi si sa luam in calcul realitatea romaneasca: infiintarea unei noi structuri administrative va porni o lupta apriga pe ciolan. Se vor certa care sa fie seful, subseful, cum sa se angajeze rudele si prietenii, iar in final compania ar merge asa cum merg si celelalte institutii de stat acum, spune fostul ministru.
Mai mult, intr-o etapa in care societatea romaneasca face eforturi mari pentru descentralizarea economiei, proiectul urmareste crearea unei suprastructuri centralizate. Si apoi, cine si la ce nivel identifica prioritatile? Ca sa nu mai vorbim de spectrul foarte larg de interes al companiei: infrastructura de transport, mediu, IT, energie, pana unde mergem?, se intreaba si Cristian David, ministru delegat pentru controlul implementarii programelor cu finantare internationala si urmarirea aplicarii acquis-ului comunitar. In tarile din jur exista si exemple de astfel de initiative care au esuat. Si ele ar trebui studiate si puse in balanta, crede si Istvan Jakab, secretar de stat n Ministerul Finantelor Publice. Trebuie sa fim atenti unde o sa ajungem cu aceasta companie. Construim ceva foarte mare. Unde vrem sa ajungem? Am crea o alta structura-mamut, diferita de celelalte companii de stat deja existente: Compania Natio-nala de Investitii, C.N. a Drumurilor, CFR, spune Istvan Jakab.
Sumele mari puse in discutie ridica si alte probleme. Aici vorbim de zeci de miliarde de euro, iar compania va deveni un fond de investitii urias. Cine isi asuma aceasta responsabilitate? In fiecare tara este un singur responsabil cu finantele: ministerul de resort, puncteaza si Mihai Tanasescu.
De ce nu se va infiinta CDI
Problemele cele mai mari vin insa dintr-o alta directie: ar accepta Uniunea Europeana un astfel de proiect de infiintare a unei uriase companii de stat, greu de gestionat, suspusa presiunilor politice? Razvan Cotovelea, director general al Autoritatii de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar din Ministerul Finantelor Publice, spune ca este greu sa propui astazi Uniunii Europene un astfel de vehicul institutional. Si mai este si foarte putin timp: pana in 2006 ar trebui sa existe acreditarea si sa fie finalizate toate celelalte proceduri presupuse de infiintarea unui astfel de proiect, atrage atentia directorul din minister. Colegul sau, Eugen Teodorovici, coordonatorul programului ISPA, amendeaza proiectul, aratand ca in viitor vor aparea si alte probleme: Daca nu vom demonstra ca am intretinut in-frastructura conform normelor europene, va trebui sa returnam banii comunitari. In viitor, de aici se vor trage multe neajunsuri, spune el. Mai mult decat atat, nici specialisti care accepta sa lucreze pe bani putini nu prea mai sunt. Oamenii aflati pe diverse paliere in procesele deciziei si executiei, in pregatirea carora statul a investit, au plecat pe bani multi in sectorul privat. Si eu ma gandesc uneori, cand plec spre serviciu, daca mai merita, marturiseste Eugen Teodorovici.
Obiectul de activitate al acestui mamut ridica alte semne de intrebare. Viitoarele mari probleme vor fi create de intretinerea infrastructurii. Sa creezi o companie doar pentru investitii, fara a te concentra pe intretinerea a ceea ce s-a creat, va pune in dificultate guvernul, in viitor. Cele doua operatiuni, de extindere si de intretinere a infrastructurii, ar trebui sa mearga impreuna, sustine Jeni Ionita. Task Manager-ul ISPA in Delegatia Europeana apreciaza initiativa menita a mari gradul de absorbtie al fondurilor externe, dar nu este atat de increzator in viitorul CDI. Trebuie identificat locul acestei constructii institutionale in contextul aderarii. Acum se fac eforturi mari cu acreditarea structurilor interne, este o operatiune anevoioasa. Acest esafodaj complex risca sa perturbe operatiunile curente, precizeaza Jeni Ionita.
Proiectul de nfiintare a Companiei de Dezvoltare a Infrastructurii, anuntat recent de premierul Calin Popescu-Tariceanu, nu a primit nota de trecere din partea expertilor. Nevoia de la care a plecat, de crestere a gradului de absorbtie a fondurilor externe, ramane insa. Poate, intr-o matrice mai putin fantezista, dezvoltata de specialisti care pleaca de la realitati existente si tin cont de cerintele UE in aceasta etapa a procesului de aderare, problema isi va gasi rezolvare inainte de 2007.