Liderii țărilor membre NATO, reuniți la Haga, s-au angajat să investească 5% din produsul intern brut al statelor lor în apărare și securitate până în 2035. Scopul? Întărirea Alianței și descurajarea unor posibile retragerii din NATO, cum a sugerat în trecut președintele american Donald Trump. Pentru România, asta ar însemna dublarea cheltuielilor actuale pentru apărare. Dar întrebarea care se ridică e simplă: unde se duc acești bani? În gloanțe sau în IT-iști? Mihai Rotariu, directorul de marketing al Directoratului Național de Securitate Cibernetică, spune că sectorul informatic trebuie luat foarte în serios fiindcă „nu mai putem vorbi de conflicte pur militare”.
Scena globală a devenit un câmp de luptă după pandemie. Chiar dacă în Orientul Mijlociu conflictele nu au lipsit niciodată, izbucnirea unui război aproape de Uniunea Europeană a redeschis niște răni care păreau închise după Al Doilea Război Mondial. Acum, pentru europeni, creșterea bugetului pentru apărare pare să fie prioritatea numărul unu.
Astfel, Statele aliate doresc să aloce ''anual cel puţin din 3,5 % din PIB'' pentru cheltuieli militare şi încă 1,5% din PIB pentru securitate în sens mai larg, precum ''protejarea infrastructurilor esenţiale'' şi apărarea ''reţelelor''.
Ce înseamnă „apărare” în 2025?
Conform lui Mihai Rotariu, unul dintre domeniile unde trebuie investiți mai mulți bani este securitatea cibernetică, pentru că acolo deja se dau luptele.
„Este foarte important să investim în securitatea cibernetică, pentru că vedem că, în ultimul timp, conflictul este hibrid. Nu mai vorbim despre un conflict 100% militar, ci despre unul în care avem și dezinformare, și atacuri cibernetice”, a declarat Rotariu.
Un studiu realizat de European Broadcasting Union (EBU) evidențiază că Rusia utilizează o varietate de tactici hibride, inclusiv atacuri cibernetice, sabotaj și campanii de dezinformare, pentru a crea tensiuni în societățile europene și a submina sprijinul pentru Ucraina. Aceste atacuri au scop divizarea societății, așa cum a fost și în campania electorală din România.
Războiul a început deja, însă nu vedem soldați, ci hackeri
Conform specialistului în securitate cibernetică, chiar dacă România nu este într-un conflict propriu-zis, noi suntem deja în mijlocul unui conflict hibrid. De la invazia rusă în Ucraina, mai multe instituții românești au fost ținta unor atacuri cibernetice din partea hackerilor ruși.
„Noi deja suntem cumva într-un conflict hibrid. Trebuie să fim din ce în ce mai pregătiți și să creștem specialiști care să fie foarte bine plătiți. Din momentul în care a început conflictul dintre Ucraina și Rusia, au crescut preponderent și numărul de atacuri cibernetice îndreptate împotriva entităților din România, utilizatorilor din România”, a declarat Mihai Rotariu.
Cu doar câteva ore înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, mai exact duminică, 4 mai, mai multe site-uri importante au devenit inaccesibile. Printre ele: site-ul Ministerului de Interne, cel al Ministerului Justiției, dar și platforma oficială a candidatului susținut de coaliție, Crin Antonescu. Utilizatorii care au încercat să le acceseze s-au lovit de diverse erori și pagini blocate.
Jurnalistul independent Victor Ilie a tras un semnal de alarmă: în spatele acestor probleme s-ar fi aflat un atac cibernetic orchestrat de o grupare de hackeri pro-ruși, fără legături directe cu Kremlinul. Pe parcursul zilei, autoritățile au confirmat incidentul, iar gruparea NoName057 și-a asumat public responsabilitatea, scrie Digi24.
Avertismentul specialistului: Trebuie să plecăm de la premiza că putem fi afectați de un atac
Cu toate că atacurile cibernetice nu au luat încă o mare amploare în țara noastră, specialistul DNSC spune că trebuie să plecăm tot timpul de la premiza că putem fi următoarele ținte ale unor atacuri.
„Trebuie să plecăm de la premiza că putem fi afectați de un atac de sau și ca persoane fizice, și ca instituții publice. Știm că au fost mai multe atacuri de deosi împotriva unor instituții publice din România tocmai ca să descurajeze și să scadă încrederea populației în autorități. Trebuie să luăm în considerare faptul că este posibil pe viitor să vorbim despre un atac cibernetic de amploare împotriva infrastructurilor critice care nu s-a întâmplat până acum”, conchide acesta.
