Reducerea cheltuielilor publice, vânzarea unor pachete de acțiuni la companiile de stat – fără ca statul să cedeze controlul, aplicarea unor măsuri mai dure împotriva evaziunii fiscale și un ANAF care să folosească la potențial maxim datele colectate de la contribuabili sunt câteva dintre măsurile care ar putea face mai puțin dureros viitorul pachet de măsuri pe care Guvernul va trebui să le adopte pentru corectarea deficitului, consideră Angela Roșca, managing partner Taxhouse, companie specializată în consultanță fiscală.
Economiștii și experții în fiscalitate au tras semnale de alarmă cu privire la cheltuielile publice cu mult timp înaintea celor mai recente alegeri prezidențiale. Acum, viitorul Guvern va avea de rezolvat ecuația deficitului într-un timp foarte scurt, alternativa fiind pierderea mai multor miliarde de euro fonduri PNRR, precum și pierderea încrederii investitorilor, care ar veni la pachet cu retrogradarea la junk a ratingului suveran al României.
Angela Roșca se așteaptă ca un pachet de masuri de restructurare a cheltuielilor bugetare, și posibil de masuri fiscale, sa fie anunțat în curând și să aibă o aplicabilitate de la 1 august sau 1 septembrie 2025. De asemenea, un orizont de timp rezonabil pentru instalarea noului Guvern ar fi luna iunie.
”Firește, vorbim despre un Cabinet de la care se așteaptă reforme economice serioase, care au fost amânate de ultimele guverne aflate mai degrabă într-o continuă campanie electorală. Noul Guvern ar trebui să fie susținut de o majoritate parlamentară cât se poate de stabilă în acest context politic intern și internațional”, spune Angela Roșca.
Ea subliniază că așteptarea mediului de afaceri este ca politicienii pro-europeni care aleg sa facă parte sau sa susțină noul guvern sa înțeleagă miza actuala economica și sa susțină 100% masuri concrete de reforma, in loc sa acționeze strict fie in interes personal, fie doar in interesul electoral pe termen scurt sau lung al propriului partid, așa cum ne-au obișnuit in ultimii ani.
Din punct de vedere economic, costul amânării reformelor pentru ani de zile este plătit acum de întreaga societate românească, indiferent cu cine a votat fiecare dintre noi!
Angela Roșca, Taxhouse
Măsurile care ar putea reduce nevoia creșterii TVA sau a altor taxe
Reprezentanta Taxhouse consideră că principalele pârghii cu care noul Guvern ar putea opera prioritar vizează reducerea cheltuielilor publice, privatizările, eficientizarea ANAF și restructurarea firmelor de stat. De menționat că o parte din măsurile menționate mai jos ar putea avea efecte pe termen scurt, în vreme ce altele ar genera rezultate abia pe termen lung.
- Reducerea cheltuielilor publice – fără a stabili procente fixe de reducere de salarii sau pensii, ci lăsând independență ordonatorilor de credite sa decidă masurile pentru reducerea cheltuielilor, indiferent că vorbim de cheltuieli cu bunuri și servicii, inghetarea salariilor sau a noilor angajări de personal în sectorul bugetar, etc.
- Reducerea risipei – de exemplu comasarea, restructurarea, desființarea sau reducerea cheltuielilor cu multitudinea de agenții, instituții și institute existente în prezent.
- Listarea unui pachet suplimentar de acțiuni a unor companii de stat din energie și exploatarea de resurse (de exemplu Hidroelectrica, Transgaz, Romgaz, Electrica, Salrom), precum și concesiuni pentru obiective de infrastructură pentru exploatarea lor în regim privat (de exemplu aeroporturi, autostrăzi, porturi, etc.) astfel încât să se creeze resurse suplimentare pentru buget, care să nu fie direcționate spre salarii, ci din care ar putea să se cofinanțeze investiții noi în proiecte de infrastructură (autostrăzi, căi ferate, spitale, etc.) – acestea au nevoie de minim 6-9 luni pentru implementare;
- Pentru companiile de stat listate deja listate la bursă (de exemplu Hidroelectrica, Transgaz, Transelectrica, Electrica, Nuclearelectrica, Romgaz) se poate implementa și vânzarea de pachete suplimentare de acțiuni, păstrând însă controlul statului asupra acestor companii. Exista deja cumpărători care ar putea achiziționa aceste pachete suplimentare de acțiuni (ex. fondurile de pensii locale și investitorii privați). Există bani disponibili in piață și nu sunt atât de multe oportunități de a fi investiți.
- Restructurarea firmelor deținute de stat și revizuirea arieratelor create de aceste firme. De asemenea, aplicarea corecta a legislației privind insolvența, pentru ca aceste arierate duc și la imposibilitatea reducerii Gap-ului de TVA;
- Transparentizarea componentei Gap-ului de TVA (n.red diferența dintre veniturile din TVA pe care un stat ar trebui să le colecteze dacă toți contribuabilii și-ar plăti corect taxele și ceea ce colectează efectiv) și găsirea unor pârghii care sa reducă această diferență de colectare a TVA pe fiecare element component (taxare inversă, legislație insolvență, etc.)
- Aplicarea de măsuri mai dure pentru a reduce evaziunea fiscală.
- Accelerarea aplicării analizei de risc pe baza informațiilor semnificative colectate în prezent de ANAF în urma implementării multiplelor proiecte de digitalizare (e-factura, SAF-T, e-transport, etc.) și implementarea unor inspecții fiscale rapide generate de discrepanțele rezultate din această analiză a datelor.
”Doar după reducerea cheltuielilor bugetare s-ar putea vorbi, în mod echitabil, și de revizuirea Codului Fiscal pentru implementarea unor măsuri care să închidă discrepanțele și inechitățile de tratament fiscal în funcție de tipologia de venituri sau pentru majorări de cote de impozitare (accize, TVA, impozite și taxe locale, asigurări sociale, etc.)”, concluzionează Angela Roșca.
Nicușor Dan speră la 7,5% deficit ”optimist, realist”
Președintele ales Nicușor Dan a declarat că un obiectiv ”optimist, realist” de deficit bugetar pentru România în 2025 este de 7,5%. El a mai adăugat că discuțiile preliminare privind bugetele pe 2025 și 2026 nu includ majorări de taxe.
România a înregistrat un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024 și de 2,28% după primele trei luni din 2025, comparativ cu 2,04% din PIB în perioada similară a anului trecut.
Bugetul pentru anul în curs este construit pe o creștere economică de 2,5% și un deficit bugetar de 7% din PIB.
Comisia Europeană, organismul executiv al UE, prognozează pentru România un deficit bugetar de 8,6% anul acesta și de 8,4% în 2026. În aprilie, Ministerul Finanțelor și-a reafirmat angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025, cerut de Comisia Europeană.
