Salariile la stat au crescut în medie cu aproape 20% anul acesta, în vreme ce cheltuielile cu pensiile s-au mărit cu aproape 40%, o situație pe care analiștii Erste, grupul austriac bancar care controlează BCR, o caracterizează ca fiind ”o bonanza a cheltuielilor preelectorale”. În aceste condiții, aceștia și-au adaptat previziunile pentru 2025 în privința cursului de schimb, a creșterii economice și a inflației.
Ca urmare a cheltuielilor publice tot mai mari în anul electoral 2024, deficitul deficitul bugetar a depășit 4% din PIB după primele șapte luni ale anului, iar Guvernul și-a actualizat planurile de finanțare, ceea ce corespunde unui deficit bugetar de 6,9 % din PIB față de 5,0 % în planurile inițiale.
”Guvernul a urmărit un program de creștere a veniturilor din sectorul public într-un an electoral greu. Având în vedere că problemele structurale nu au fost abordate, creșterea consumului intern a fost anulată aproape în întregime de o contribuție negativă a exporturilor nete la creșterea economică. De cealaltă parte, investițiile în infrastructura de stat sunt în plină desfășurare și ar trebui să înceapă să dea roade în viitor”, menționează Ciprian Dascălu, economist-șef BCR.
Analiștii se așteaptă ca după alegeri noul guvern să adopte măsuri pentru a limita derapajele fiscale, cel mai probabil prin creșterea sau introducerea unor noi taxe. Dimensiunea ajustării fiscale depinde de punctul de plecare pentru deficitul bugetar aferent anului 2024. Consolidarea fiscală va face obiectul negocierilor cu Comisia Europeană.
Curs de schimb EUR – RON: ”BNR vrea să tragă linie la 4,98”
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a reiterat faptul că stabilitatea cursului de schimb rămâne o ancoră a politicii BNR și ar trebui păstrată, în timp ce banca centrală dispune de suficiente rezerve valutare.
Nivelul de 4,98 pentru EUR/RON pare să fie noua «linie în nisip» trasă de BNR. Riscul pentru perspectivele EUR/RON este asimetric, deoarece guvernatorul BNR a reiterat faptul că economia nu își poate permite aprecierea leului.
Ciprian Dascălu, economist-șef BCR
Analiștii Erste se așteaptă ca deficitul de cont curent să urce la 8,1% din PIB în acest an, comparativ cu 7%, cât a fost anul trecut.
”Modelele noastre sugerează că RON este supraevaluat în termeni reali cu aproximativ 6% față de EUR. Ne așteptăm la o slăbire nominală treptată a RON și la îmbunătățirea fundamentelor, care să conducă în timp la o convergență a RON către valoarea sa justă”, spun analiștii Erste/BCR.
Aceștia anticipeză un curs de schimb EUR/RON de 5 lei la finalul acestui an și de 5,05 lei la jumătatea anului viitor.
PIB România | Boom-ul de consum susține creșterea... din alte țări
Creșterea veniturilor în România susține creșterea economică, dar problema este că producția internă nu face față cererii locale, așa că o bună parte din bunurile consumate vin din import și, așadar, ”transferăm” creștere economică peste hotare.
Cea mai mare parte a creșterii consumului a fost determinată de creșterea cererii de produse importate cuplată cu o cerere slabă pentru exporturile românești. Exporturile nete au avut o contribuție -4,4 puncte procentuale (pp) la creșterea anuală din T2 2024. De asemenea, stocurile au diminuat o parte din impulsul de creștere în trimestrul al doilea, cu o contribuție de -1,4 pp contribuție.
Erste/BCR anticipează o creștere economică de 1,9% în 2024 și de 2,8% în 2025.
Recent, și economiști ING au redus estimarea pe care o aveau în privința creșterii economice a României de anul acesta, de la 2%, la 1,3%. Anunțul a venit la scurt timp după ce INS a publicat datele dezamăgitoare privind creșterea economică a României în primul semestru din 2024.
Inflația continuă să scadă, dar nu într-un ritm foarte rapid
Economiștii Erste/BCR au prognozat o inflație de 4% pe an la sfârștiul lui 2024, respectiv de 3,7% pe an la sfârșitul lui 2025.
Pentru comparație, BNR are o țintă de 4% în acest an și de 3,4% la sfârşitul lui 2025.
Practic, economiștii subliniază că presiunile inflaționiste sunt determinate de recentele creșteri ale salariilor la stat, ale pensiilor, precum și de creșterea salariului minim.
”Decelerarea inflației de bază în acest an a fost determinată în principal de componenta alimentară, în timp ce componenta de bază a serviciilor și componenta nealimentară de bază prezintă o mai mare rigiditate. Aceasta este o dovadă suplimentară a spiralei salariu-preț. O piață muncii rigidă, creșterea puternică a salariilor nominale (determinată de creșterile salariale la stat), majorarea salariului minim și creșterea bruscă a pensiilor publice ar trebui să alimenteze presiunile inflaționiste pe partea de cerere”, explică analiștii Erste/BCR.
Încă o reducere a dobânzilor în 2024
La ultima conferință de presă a BNR, guvernatorul Mugur Isărescu a dat semnale că ar putea urma noi reduceri ale dobânzii cheie, atât timp cât nu va avea loc un eveniment neprevăzut de ieșiri de capital din țară.
”Guvernatorul consideră că actuala orientare a politicii monetare este relativ fermă și, prin reducerea ratei, banca centrală a eliminat o parte din restrictivitatea politicii. Cu condiția ca mediul extern să rămână benign și ca scena politică internă să nu se deterioreze înainte de alegerile prezidențiale și generale, preconizăm o nouă reducere a ratei cu 0,5 puncte procentuale în acest an”, concluzionează economiștii Erste/BCR.
