Bulgaria, tot mai aproape de zona euro. România, la ani-lumină distanță față de același obiectiv

După îndeplinirea acestui obiectiv, Bulgaria intenţionează să solicite oficial Comisiei Europene (CE) şi Băncii Centrale Europene (BCE) pregătirea unui raport extraordinar de convergenţă, se arată într-un comunicat al Ministerului de Finanţe, informează Novinite.

Vicepremierul şi ministrul de Finanţe Ludmila Petkova s-a întâlnit la Luxemburg cu Pierre Gramegna, director general al Mecanismului european de stabilitate (ESM), iar în timpul discuţiilor oficialul ESM şi-a exprimat optimismul, declarând: "Împreună vom deschide calea către intrarea în zona euro".

Petkova a prezentat o actualizare a pregătirilor tehnice ale Bulgariei pentru adoptarea euro, scoţând în evidenţă actuala situaţie macroeconomică şi financiară a ţării.

Bulgaria are ca obiectiv să îndeplinească până la finalul anului criteriul privind inflaţia, deschizând calea pentru ca CE şi BCE să pregătească necesarul raport de convergenţă. Gramegna a atras atenţia asupra măsurilor procedurale şi a angajamentului pentru a furniza sprijin şi expertiză până la aderarea Bulgariei, subliniind importanţa acestui proiect cheie pentru consolidarea Europei.

Mecanismul european de stabilitate, înfiinţat de statele membre ale zonei euro ca răspuns la criza datoriilor din 2012, este o instituţia financiară independentă. După adoptarea euro, Bulgaria va deveni acţionar al ESM, a informat Ministerul de Finanţe.

Deşi Bulgaria şi Croaţia s-au alăturat simultan mecanismului ERM-2 (anticamera euro) în iulie 2020, Croaţia a reuşit să adere la euro la 1 ianuarie 2023.

Situația României în raport cu zona euro

Cât despre situația României în raport cu același obiectiv, în luna aprilie țara noastră nu bifa niciun criteriu necesar aderării la moneda europeană, conform lui Johan Gabriels, Director Regional pentru Europa de Sud-Est al iBanFirst.

Conform acestuia, țările care vor să adopte moneda europeană trebuie să bifeze patru condiții:

1. Stabilitatea prețurilor: „Țara candidată trebuie să aibă o rată a inflației care nu depășește cu mai mult de 1,5 % media ratelor celor mai performante trei țări membre ale UE. Rata anuală a inflației din România este cea mai ridicată din UE, ajungând la 7,3% în ianuarie.”

2. Sustenabilitatea finanțelor publice: „Deficitul bugetar anual nu trebuie să depășească 3% din PIB, în timp ce România a încheiat anul 2023 cu deficit bugetar de 5,68% din PIB. De asemenea, datoria guvernamentală nu trebuie să depășească 60% din PIB. În prezent, România îndeplinește acest criteriu, având un nivel al datoriei de circa 50%. Totuși, acest nivel a fost în creștere în ultimii ani, în contextul în care guvernul a compensat deficitele create de majorările salariale sau de pensii prin împrumuturi.”

3. Stabilitatea cursului de schimb: „Țara trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb II (ERM II) pentru cel puțin doi ani, fără deprecieri majore ale monedei naționale față de euro. România nu a aderat la acest mecanism, având regim de curs de schimb flotant, care permite intervenţiile BNR pe piaţa valutară.”

4. Convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung: „Rata dobânzilor pe termen lung nu trebuie să depășească cu mai mult de 2 puncte procentuale media ratelor celor mai performante trei țări membre ale UE. România se confruntă cu provocări în acest sens, având rata dobânzii pe termen lung (10 ani, de referință) de peste 7%, în timp ce ținta ar fi de 2%.”

Aderarea la moneda europeană este un plan prezent în România încă din 2010, dar care a fost amânat până în 2019, 2024, iar, mai nou, 2029.

Sursa foto: Shutterstock / alterfalter

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Te-ar putea interesa și: