Grecia, care în urmă cu doar un deceniu era considerată epicentrul instabilității economice din Uniunea Europeană, este astăzi prezentată drept un exemplu de bună guvernanță fiscală și reforme structurale eficiente.
După ani de măsuri de austeritate severe, reduceri de cheltuieli publice și reforme dureroase, Grecia a reușit să treacă de la un deficit bugetar masiv la un surplus bugetar de 1,1%, ceea ce a atras din nou încrederea investitorilor internaționali, dar și sprijinul constant al instituțiilor europene, care o consideră un model de stabilitate pentru regiune.
România – singurul stat cu dezechilibre macroeconomice excesive
Pe de altă parte, România este în prezent singurul stat membru al Uniunii Europene aflat pe lista țărilor cu dezechilibre macroeconomice excesive, conform ultimului Pachet de Primăvară publicat de Comisia Europeană. Cu un deficit bugetar estimat la 8,6% în 2025, România riscă să piardă accesul la fonduri europene și să fie sancționată în baza Pactului de Stabilitate și Creștere, dacă nu implementează urgent un set coerent de măsuri pentru ajustarea fiscală și reducerea presiunii asupra bugetului public.
Reforme fiscale și digitalizare în Grecia: lecții pentru România
Un aspect esențial al succesului Greciei îl reprezintă digitalizarea administrației fiscale, coroborată cu reforme legislative clare și transparente, menite să elimine portițele legislative care permiteau evaziunea fiscală sau optimizările neconforme. Mai mult, autoritățile elene au implementat sisteme moderne de raportare și control fiscal, folosind inclusiv algoritmi inteligenți pentru identificarea automată a firmelor care afișează comportamente financiare neobișnuite. România, în schimb, a avansat fragmentat în acest domeniu, iar lipsa interoperabilității între instituțiile statului îngreunează aplicarea eficientă a reformelor și controlul veniturilor fiscale.
Climat investițional: între transparență și instabilitate legislativă
În Grecia, procesul de relansare economică a fost susținut și de o strategie coerentă de atragere a investițiilor străine directe, precum și de o serie de politici menite să stimuleze zona de fuziuni si achizitii de companii în sectoare strategice, cum ar fi energia, infrastructura sau turismul. Autoritățile elene au înțeles că atragerea de capital privat poate aduce nu doar venituri la buget, ci și know-how, locuri de muncă și stabilitate pe termen lung. În România, însă, astfel de tranzacții sunt adesea întârziate de birocrație, lipsă de predictibilitate legislativă sau intervenții politice directe, ceea ce afectează sever încrederea investitorilor și ritmul de dezvoltare.
Integritate și conformare: piloni ai încrederii instituționale
Un alt element crucial în parcursul Greciei spre stabilitate a fost consolidarea încrederii în instituții, prin încurajarea transparenței, responsabilizării funcționarilor publici și adoptarea unor mecanisme eficiente de protejare a celor care semnalează practici ilegale sau neetice în administrația publică. În acest context, Grecia a introdus un sistem funcțional prin care orice avertizor integritate beneficiază de protecție reală și sprijin juridic, consolidând astfel cultura eticii în sectorul public. România, deși a transpus în legislația națională directive europene privind avertizorii, continuă să se confrunte cu probleme de aplicare practică, lipsă de informare și un grad scăzut de încredere în mecanismele instituționale de protecție.
Modernizarea sistemului de pensii și echitatea fiscală
Printre reformele decisive ale Greciei s-a numărat restructurarea sistemului public de pensii, care anterior consumase resurse uriașe din bugetul de stat. Guvernele de la Atena au eliminat treptat pensiile speciale nejustificate și au introdus un sistem mai echitabil, bazat pe contributivitate reală. România, în schimb, continuă să alimenteze dezechilibre majore prin menținerea unor categorii privilegiate care se pensionează anticipat și beneficiază de sume disproporționate în raport cu veniturile medii din economie, generând astfel o presiune suplimentară asupra bugetului general consolidat.
Sursa foto: pexels.com
