Cultivarea gândirii critice în rândul angajaților ar trebui să fie des luată în calcul de către angajatori, în contextul în care dezinformarea și lipsa de încredere a oamenilor a început să devină o amenințare serioasă și în piața muncii. „Lipsa de încredere nu e doar în instituții, e în știință, în date, e în corporații, în orice”, atrage atenția un specialist de la PwC România care susține că este și de datoria angajatorilor să gestioneze problemele de dezinformare din rândul angajaților, pentru menținerea încrederii, îmbunătățirea procesului decizional și asigurarea productivității.
După un 2024 care a fost dominat de alegeri în plan politic, dezinformarea, manipularea și schimbările climatice se menţin printre cele mai mari riscuri pentru următorii doi ani, potrivit datelor furnizate de World Economic Forum. Interesant este că și pe termen mai lung, adică pentru următorii 10 ani, liderii de business nu văd neapărat ca amenințări doar dificultățile economice, ci și cele care țin de mediu și de comunicare, ce vor afecta societatea în care trăim.
Ce pot face angajatorii pentru a combate lipsa de încredere din companii și dezinformarea
Dezinformarea a ajuns un risc destul de proeminent care afectează nu doar societatea civilă, ci și mediul de business. Economia din România va performa în acest an sub această amenințare, anticipată de altfel și de experții. Fenomenul afectează sever percepția cetățenilor, dar și deciziile luate de angajatori. Multe dintre campaniile de dezinformare au vizat și sectoare specifice (construcții sau industria alimentară), în special cele în care lucrează muncitori importați de pe piețele asiatice.
Incidentul xenofob din Ditrău, din 2020, încă viu în mintea multor români, exemplifică modul în care dezinformarea poate duce la tulburări sociale. În acest caz, dezinformarea despre angajații străini (despre care oamenii din comunitate credeau, în mod eronat că le vor pune în pericol identitatea culturală) a dus la proteste și a evidențiat problemele majore de discriminare și de dezinformare pe care România le are.
Mai recent, însă, dezinformarea a alterat percepția asupra angajatorilor din industriile mari, cum sunt cele care activează în retail. Călin Georgescu, candidatul cu discurs anti-european și prorus, care a fost la un pas de a ajunge președintele României, i-a îndemnat pe simpatizanți să boicoteze marile lanțuri de supermarketuri din România. Acesta a afirmat, în mod eronat că organizațiile mari din retail (care sunt, de altfel și cei mai mari angajatori din România) raportează profit zero.
„Lipsa de încredere nu e doar în instituții, e în știință, în date, e în corporații, în orice. Vedem tot mai mult oameni care apar din spuma mării, din diferite domenii și care au în fața celor din jurul nostru mai multă credibilitate decât un om de știință, decât un doctor sau decât om cu care lucrează. Este incredibil cum se poate întâmpla așa ceva. Consecințele sunt variate, întrebarea e ce putem să facem să restaurăm această încredere. E foarte important să ne dăm seama că avem și noi responsabilitate acolo. Pe 24 noiembrie, când am simțit că m-a lovit un meteorit și n-am înțeles ce se întâmplă în jurul meu, la câteva zile după mi-am dat seama că e și responsabilitatea mea să înțeleg ce se întâmplă. Nu este doar responsabilitatea celorlalți să îmi arate mie ce se întâmplă pentru că ei sunt dintr-o altă bulă. E și responsabilitatea mea să înțeleg cum gândesc oamenii din jurul meu”, a spus Oana Munteanu, Director, Consultanță Resurse Umane, PwC România, în cadrul unui eveniment organizat de OLX.
Dezinformarea a ajuns un pericol semnificativ în România, ajungând să afecteze încrederea publicului în sursele de informații și să influențeze opțiunile de vot. Aceste acţiuni au alimentat un val de propagandă și au sprijinit candidaţii eurosceptici la alegerile prezidențiale, cum a fost și exemplul lui Călin Georgescu. Fenomenul nu va dispărea, ba chiar se va accentua și mai mult prin prisma avansului inteligenței artificiale care va oferi o pârghie tot mai facilă de promovare, la îndemâna oricui. Oana Munteanu de la PwC România recomandă o mai mare „igienă” digitală în rândul, cu precădere și pentru cei din categoria blue collars.
Probabil cel mai acționabil lucru e cel care ține de educație și aici sunt elementele care țin de disciplină digitală sau de igienă digitală directă, dar puțin extinsă pentru că foarte mult din tot ce înseamnă competențe digitale se duce doar într-o categorie de angajați, doar în zona de white collars. Haideți să vedem și ce înseamnă să ne ducem în altă zonă, chiar dacă nu este direct productiv. Cel mai important este (și aici extrem de puține companii o fac) să compensăm lacuna de gândire critică pe care nu ne-o oferă sistemul de învățământ, cea de rezolvare de probleme. Trebuie să gândim cu capul nostru.
Oana Munteanu, Director, Consultanță Resurse Umane, PwC România
World Economic Forum: Top 10 riscuri până în 2027. Dezinformarea este în top
În următorii doi ani, liderii din mediul de business percep ca principale trei riscuri pe termen scurt fenomene precum informarea greșită și dezinformarea, manifestări meteo severe și conflicte armate interstatale. Iată cum arată topul complet, potrivit cercetării The Global Risks Report 2025, realizat de World Economic Forum.
- Informarea greșită și dezinformarea
- Fenomene meteo severe
- Conflicte armate interstatale
- Polarizare socială
- Spionaj/război informatic
- Poluare
- Inegalitate
- Migrație involuntară sau strămutări
- Confruntări geo-economice
- Eroziunea drepturilor omului /libertăților civice
Ce riscuri ne așteaptă până în 2035. Informarea greșită și dezinformarea, în top 5
Riscurile de mediu domină și perspectiva pe termen lung, clasamentele pentru următorii 10 ani fiind conduse de evenimente meteorologice extreme, pierderea biodiversităţii şi colapsul ecosistemelor, schimbări critice ale sistemelor terestre, deficitul de resurse naturale, dar și informarea greșită și dezinformarea.
1. Fenomene meteo severe
2. Pierderea biodiversității & colapsul ecosistemului
3. Schimbări critice în sistemele planetei
4. Raritatea resurselor naturale
5. Informare greșită și dezinformare
6. Efectele negative ale tehnologiilor AI
7. Inegalitate
8. Polarizare socială
9. Spionaj/Război informatic
10. Poluare
Trebuie spus și că riscurile sociale precum inegalitatea şi polarizarea socială apar proeminent atât în clasamentele riscurilor pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Creşterea preocupărilor legate de activităţile economice ilicite, datoriile tot mai mari şi concentrarea resurselor strategice evidenţiază vulnerabilităţi care ar putea destabiliza economia globală în anii următori.
„E bine să fim optimiști, dar 2025 va fi un an dificil, impredictibil, iar singura certitudine va fi schimbarea”, a concluzionat Oana Munteanu.
