Ce a facut managementul local al Ursus Breweries in intervalul care s-a scurs de la anuntul cumpararii SAB Miller, care detinea producatorul roman de bere, de catre AB InBev si momentul efectiv al preluarii Ursus de catre japonezii de la Asahi?
Cifrele inregistrate de Ursus Breweries in acest an, dar si in perioada care s-a scurs de la acceptarea, in 2015, a ofertei de fuziune prin achizitie facuta de AB InBev, numarul 1 mondial, companiei SAB Miller, numarul doi la nivel global si pana la preluarea Ursus Breweries de catre japonezii de la Asahi, vorbesc de la sine: 36% cota de piata in retailul traditional, la 5 procente distanta de locul al doilea, 36% cota de piata in retailul modern,la 10% de locul al doilea si un loc secund in distributia de bere din HoReCa, cu o cota de piata de 34%; fata de cote de piata de 34%, 34% respectiv 30% in primul trimestru din 2016 si o cota totala de piata de 35% , in crestere fata de 2015, anul anuntarii tranzactiei AB InBev-SAB Miller, cand procentul era de 32%.
De notat este ca aceste rezultate au fost obtinute in conditiile in care managementul din Romania a cam fost lasat de capul lui – sau cum spune Mihai Barsan, vicepresdinte Marketing la Ursus, ”Cand pisica nu-i acasa, soarecii joaca pe masa”. Iar pisica nu a fost acasa pentru ca nimeni nu prea stia cine este.
In octombrie 2015, Sab Miller accepta oferta AB Inbev de fuziune prin achizitie, o tranzactie de peste 100 de miliarde de dolari intre cei doi giganti. Tranzactia nu avea insa sa se finalizeze imediat, pentru ca AB Inbev ar fi obtinut pozitie de monopol pe anumite piete, printre care si Europa Centrala si de Est. AB Inbev a facut atunci o propunere Comisiei Europene, si anume vanzarea operatiunilor din Europa Centrala si de Est. Printre aceste operatiuni – Ursus Breweries din Romania. Comisia Europeana a acceptat, dar a mai durat o vreme pana cand a fost gasit un cumparator. Managementul companiei din Romania s-a vazut asadar in situatia de a nu sti, pentru o vreme, cine este, de fapt, noul proprietar al companiei.
”A fost o perioada foarte grea pentru echipa Ursus, o perioada de nesiguranta, de incertitudine. Nimeni nu stia daca noul proprietar avea sa pastreze marca Ursus, daca viitorul proprietar va fi un fond de investitii sau cine anume va fi. Ne-am bucurat ca noul proprietar este un berar si cand au ajuns in Romania ne-am dat seama ca, intr-adevar, chiar asa este”, spune Tiarnan O hAimhirgin, vicepresedinte Vanzari si Distributie in cadrul Ursus Breweries, cu privire la Asahi, compania japoneza care a achizitionat, in cele din urma, berarul din Romania.
In aceste conditii, Mihai Barsan, vicepresedinde Marketing, Tiarnan O hAimhirgin si Robert Uzuna, director Corporate Affairs s-au intalnit in afara firmei, evident la o bere, si au discutat ce aveau de facut, in conditiile in care linii directoare de la noul proprietar nu aveau, pentru ca nu stiau cine va fi acesta. Au decis sa inoveze si sa actioneze indraznet, dupa cum declara in prezent, cand sunt cu siguranta mult mai relaxati decat in urma cu doi ani. ”Ne-am decis sa inovam, iar pentru a face asta aveam doua solutii: ori cream un produs nou, ori aduceam ceva in plus celor deja existente. Am creat un departament de inovatie, am facut un schimb de idei cu colegii din alte tari”, spune Mihai Barsan.
Berea Timisoareana nepasteurizata a fost o astfel de inovatie, iar sticla de Ciucas de 330 de mililitri si berea Azuga Nepasteurizata sunt exemple de produse din portofoliul Ursus Breweries care au aparut in urma acestui proces de inovatie.
”Pana in 2016, Azuga era o bere din segmentul economic , se vindea la PET de doi litri sau de jumatate de litru si deservea doar anumite regiuni. Nu mai puteam sa producem suficienta pentru cerere si am delistat-o, dar ne-am gandit apoi ca e pacat sa delistezi o astfel de marca de bere. Am reinventat-o si acum se apropie de ceea ce era in perioada interbelica: o bere nepasteurizata, cu un gust plinm fabricata intr-un regim semimanual intr-o fabrica de bere bavareza care este in aceeasi familie de sase generatii”. Nu am avut obiective de vanzari pentru berea Azuga, dar am vandut peste asteptari, asteptarile noastre au fost mult depasite”, povesteste Mihai Barsan.
Un succes aparent surprinzator l-a avut ”butelcuta” (denumirea diminutivata le apartine reprezentantilor Ursus) de 330 de mililitri de Ciucas, o bere ce conduce, la capitolul vanzari, potrivit reprezentantilor Ursus, segmentul economic de bere.
”O sticla nereturnabila, asa cum este butelcuta Ciucas de 330 de mililitri, este destinata, de obicei, segmentului premium, nu celui economic. Cresterea salariilor cu aproximativ 30% si alte masuri economice benefice din trecut au facut ca oamenii care de obicei cumparau bere de pe segmentul economic sa poata sa se rasfete din cand in cand”, explica Mihai Barsan.
450.000 de doze de Ursus vandute la Untold 2017
O alta inovatie a fost parteneriatul cu Untold, festival la al carei prime editii, in 2015, Ursus s-a alaturat ca partener principal, desi, dupa cum spune Mihai Barsan, nu exista garantia ca festivalul va avea succes. La editia din acest an a Untold, pentru care a creat patru design-uri speciale de doze, dedicate festivalului, Ursus nu a mai fost partener principal, insa imaginea castigata a ajutat marca, vanzarile cifrandu-se la 450.000 de doze. Acest castig de imagine a ajutat marca in general, nu doar in timpul festivalului, potrivit lui Mihai Barsan.
Planurile Ursus Breweries pentru perioada umatoare vizeaza mentinerea pozitiei de lider a marcii Timisoreana, care este lider de piata atat din perspectiva volumului de vanzari, cat si a valorii acestora; cresterea marcii Ciucas, care conduce pe segmentul berilor economice si a celorlalte marci din portofoliu – Ursus, berea care da numele companiei, este cea mai dorita marca de bere din Romania, dar si cresterea vanzarilor in canalul HoReCa (baruri, restaurante, hoteluri etc), un factor important de crestere fiind berea la draft.
”Berea la draft reprezinta 10% din vanzarile la nivel de HoReCa, insa la nivel de piata inseamna 4% din total. Si asta in conditiile in care barurile vand draft-ul cu TVA de 9%, nu cu 19% ca in cazul berilor la sticla. Berea la draft este pe o tendinta crescatoare in HoReCa, datorita profesionalizarii in crestere. Nu mai este ca acum 20 de ani, cand draft-ul se mai boteza cu apa, dar a ramas aceasta perceptie. La butoaie oricum nu se poate umbla, riscul aparea atunci cand se clatea halba. Iar berea la draft este cea mai buna, pentru ca e in butoi, nu ajunge lumina la ea si astfel isi pastreaza prospetimea”, spune Tiarnan O hAimhirgin.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
