In timp ce in partea de lume care controleaza 30% din rezerva globala de titei sunt revolte si razboaie, Guvernul roman se gandeste la inghetarea preturilor la carburanti, o revolutie impotriva principiilor economiei de piata. Ce s-ar intampla daca o astfel de masura ar fi pusa in practica, ne explica, intr-un exercitiu de imaginatie, Cristina Filip, partener la casa de avocatura PeliFilip.
Ipoteza anuntata de Iulian Iancu a venit intr-un moment de maxima tensiune, cand cel mai scump sortiment de benzina trecuse deja de pragul de 6 lei/litru, in conditiile in care preturile s-au majorat intr-un ritm galopant, necorelat insa cu evolutia cotatiilor internationale. De altfel, un raport al Fiscului de la inceput de an concluziona ca preturile la carburanti, care au crescut cu 15% in 2010, au fost majorate in mod nejustificat.
La scurta vreme de la anuntul lui Iulian Iancu, declaratiile premierului Emil Boc au pus si mai multe paie pe foc: el a solicitat Consiliului Concurentei sa verifice daca preturile la pompa ar putea fi inghetate, in baza unei legi care prevede o astfel de masura in conditii exceptionale.
In replica, Mariana Gheorghe, directorul general executiv al OMV Petrom, cea mai mare companie petroliera din Romania, a spus ca inghetarea este permisa de legislatia romaneasca, dar ca nu exista un astfel de precedent pe o piata libera. "Orice astfel de inghetare va fi temporara, pentru ca asta e spiritul unei interventii administrative in politica de preturi comerciale, si bineinteles ca vor urma consecintele dupa perioada expirarii respectivei interdictii", a argumentat directorul general executiv al OMV Petrom, potrivit Mediafax.
De atunci insa si pana acum, alte declaratii nu au mai fost facute in mod oficial, iar preturile la pompa evolueaza in mod liber.
“E preocupant ca autoritati care au, in principal, atributii de a supraveghea ca piata sa nu fie afectata, cum este Consiliul Concurentei, sunt atrase in lupta si silite sa faca declaratii care seamana mai mult a amenintari”, este de parere Cristina Filip, facand referire si la investigatia deschisa de autoritate pe piata distributiei de carburanti in 2005.
“Nu as trage concluzia ca au fost gasite probe sau indicii, ci poate contrariul. Daca ai declansat o investigatie acum cinci ani, erau acele circumstante; altfel, daca sunt lucruri noi, trebuie sa declansezi o noua investigatie sau sa o prelungesti pe cea veche ori acest lucru nu s-a intamplat”, sustine avocata.
Absolventa a Facultatii de Drept din Bucuresti in 1998, Cristina Filip a fost partener in cadrul firmei de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen din Bucuresti inainte a deveni antreprenor, in 2008, prin infiintarea PeliFilip. In cei 13 ani de activitate, avocata s-a specializat in domeniul energetic, oferind consultanta pentru entitati implicate intr-o serie de proiecte majore in energie nucleara, eoliana si de cogenerare.
La ce foloseste controlul pretului carburantilor si cui?
La invitatia wall-street.ro, Cristina Filip vorbeste despre ce s-ar putea intampla daca guvernul ar ingheta preturile la pompa, un scenariu care ascunde multe efecte adverse, dincolo de temporara protejare a consumatorilor. In tarile democratice, masura de control a preturilor la carburanti are un istoric special, aceasta fiind aplicata numai in caz de razboi sau in situatii exceptionale precum perioade de hiperinflatie sau de criza a petrolului.
“Reactia normala la instituirea masurii de control a preturilor este limitarea furnizarii. Daca distribuitorii considera ca pretul impus nu este unul corect, atunci se vor pune pe piata doar anumite cantitati din totalul productiei, ceea ce pentru populatie inseamna o penurie. Guvernul si-a propus sa intervina in piata o singura data, dar apoi mai intervine o data, obligand distribuitorii sa furnizeze toata cantitatea de carburanti din stoc la pretul stabilit”, spune Filip.
In aceste conditii, populatia va dori sa se supraalimenteze, stiind ca este vorba despre o masura limitata, iar unii vor avea un acces privilegiat prin "relatii". Guvernul va trebui sa intervina pentru a treia oara pentru ca toata populatia sa aiba acces, ceea ce inseamna rationalizare. Totusi, cantitatea disponibila se va consuma, iar autoritatile vor obliga inca o data rafinariile si distribuitorii sa produca si sa vanda la un pret stabilit.
“Pare un scenariu de cosmar, dar el este consecinta logica a primei interventii pentru ca numai piata libera poate sa asigure distributia corecta si alocarea corecta a resurselor”, sustine Cristina Filip.
In plus, declaratiile premierului Boc despre inghetarea preturilor la pompa are si efecte asupra planurilor statului de vanzare a unui pachet de 9,87% din actiunile OMV Petrom. “Sa vedem cine mai da ceva pe pachetul respectiv daca se transmite mesajul ca este invitat sa detina actiuni intr-o companie care activeaza pe o piata in care Guvernul vorbeste liber, eventual atrage si Consiliul Concurentei in dezbaterea publica, despre controlul preturilor”, remarca partenerul PeliFilip.
Discursul despre inghetarea preturilor afecteaza si perspectivele intrarii de noi jucatori pe piata romaneasca de carburanti. La inceputul lunii curente, azerii de la SOCAR, companie petroliera controlata de stat, au anuntat ca doresc sa deschida in Romania o retea de 300 de benzinarii.
“Numai pretul corect poate sa sustina o tensiune competitionala suficienta care sa faca loc unui nou jucator. Daca pretul este prea mare, inseamna ca se creeaza suficient profit din care un nou intrat considera ca vrea mai putin. Deci este vorba despre o intrare oportunista. Daca aduci pretul la un nivel la care limitezi profitul, nu vei avea nicio intrare si poate ca vei avea iesiri si o concurenta mai slabita”, concluzioneaza Cristina Filip.
Avocata crede ca in termeni reali masura nu are prea mari sanse de a fi implementata, Bruxelles-ul putandu-se opune. “Cei care au investit in Romania au avut in vedere si garantiile date de noi odata cu aderarea la Uniunea Europeana care, prin ele insele, au redus riscul de tara. El (riscul - n. red.) inseamna tocmai astfel de decizii, de aceea cred sincer ca masura nu va fi aplicata”, afirma Filip.
Consecintele unei eventuale inghetari a preturilor la pompa
Masura de control a preturilor genereaza o serie de costuri indirecte care pot face mai scump costul produsului decat daca nu s-ar fi intervenit in piata.
Costurile suplimentare se leaga de riscul in asigurarea furnizarii, cu alte cuvinte produsul nu se va mai gasi la fiecare moment, la fiecare benzinarie si in aceeasi cantitate cu care consumatorul era obisnuit. Intreg serviciul de furnizare va fi schimbat sub presiunea pretului, iar clientii nu-si vor putea procura benzina de aceeasi calitate, la orice ora, de la orice statie. Cozile la benzinarii de pe vremea comunismului s-ar putea intoarce, cu diferenta ca acum timpul este mai scump.
In aceste conditii, consumul de carburanti s-ar putea restrange, provocand scaderi ale afacerilor din industria petroliera, iar de aici efectele de depreciere se vor inlantui si in alte industrii. Efecte adverse vor fi si asupra competitiei, restrangerea ei ducand la cresterea riscului de practici anticoncurentiale.
Pretul actual este relativ fata de evolutiile ulterioare, mai ales in conditiile in care resursele de petrol s-ar putea epuiza in urmatorii 50 de ani.
“Nimeni nu a demonstrat in ce masura pretul ar trebui sa fie altul. Nu s-au facut calcule din care sa reiasa cu certitudine ca pretul la acest moment, pe aceasta piata, in actualele conditii de concurenta, ar trebui sa fie altul. Nu s-a demonstrat in ce masura pretul si numai el va atrage cresteri inflationiste de nesuportat si ca masurile de control ar fi singura solutie”, conchide reprezentanta firmei de avocatura.
Dupa un 2008 in care pretul barilului de petrol a cunoscut, in doar cateva luni, un varf maxim de 150 de dolari, ca mai apoi sa se prabuseasca in doar cateva luni la 30 de dolari, volatilitatea s-a mentinut si in 2009, dar intr-un ritm mult mai potolit, in jurul a 50-60 de dolari. Anul trecut, pretul barilului de petrol s-a mentinut in jurul valorii de 70-80 de dolari. Saptamana aceasta, pretul petrolului Brent (de referinta) s-a situat in jurul valorii de 123-124 de dolari per baril, afectat fiind si de deprecierea barilului.
Preturile la pompa sunt influentate de cererea si consumul de petrol la nivel mondial, de functionarea pietelor financiare internationale, de disponibilitata productiei de petrol pe piata globala, precum si de disponibilitatea capacitatilor de transport si rafinare intre diversele zone de interes economic. Pana in prezent, companiile prezente pe piata romaneasca a distributiei de produse petroliere nu au facut publice modalitatile de formare a preturilor.
Principalele companii care distribuie carburanti sunt OMV Petrom (parte a grupului austriac de petrol si gaze OMV), Rompetrol (din grupul kazah KazMunaiGaz), Lukoil Romania (subsidiata a grupului rus Lukoil) si MOL (Ungaria).
Citeste si:
Petrom arata de ce s-au majorat preturile la carburanti
Este randul dvs. sa va exprimati opinia: sunteti de acord cu solutia inghetarii preturilor la carburanti? Comentati mai jos.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
