Deficitul de forță de muncă, dezvoltarea competențelor digitale, evoluția neuniformă a regiunilor din țară și disponibilitatea redusă a oamenilor de a se angaja se numără printre cele mai mari probleme din piața muncii, identificate de Ministerul Muncii, în acest an. La acestea se adaugă și sporul natural negativ, dar și îmbătrânirea populației, fenomene care afectează, de altfel de mai mulți ani piața locală a muncii, a spus Marcel Miclău, secretar general ANOFM, în cadrul conferinței HR 2.0- Innovation, organizată de wall-street.ro.
„Piața muncii este extrem de dinamică. În ultima perioadă, în special după pandemie, este extrem, extrem de volatilă. Și această volatilitate vine în special din zona inteligenței artificiale care aduce cu ea foarte multe schimbări structurale. Iată o provocare la care noi toți trebuie să avem răspunsuri și răspunsuri extrem de rapide și eficiente. Totodată, ne confruntăm cu o altă provocare, și anume demografia, sporul natural negativ, atât în țara noastră, cât și în întreaga Europă”, a spus reprezentantul ANOFM.
România a înregistrat atât o scădere a populației, cât și o îmbătrânire a persoanelor apte de muncă, date de la Banca Mondială. Populația țării noastre a scăzut și a ajuns de la 22,8 milioane la 19,1 milioane între 2000 și 2021. Trendul se menține unul negativ, în contextul în care, la începutul anului 2024, datele de la INS ne arată că România avea o populație rezidentă de 19,06 milioane de persoane. Specialiștii de la Banca Mondială estimează că populația va scădea la 17,8 milioane până în 2030. Totodată, trebuie avut în vedere și faptul că în ultimii 10 - 15 ani au emigrat peste 2 milioane de români, o cifră care reprezintă aproape 20% din forța de muncă. Acest aspect a generat decalaje de competențe, deficit de personal pentru pentru joburi vitale pentru economie, cereri salariale distorsionate, precum și scăderea productivității reale la nivelul muncii.
Ne confruntăm, totodată și cu dezvoltarea neunitară a regiunilor. Avem regiuni cu dezvoltare economică și socială extrem de accelerată și alte zone, cum ar fi zona de sud, de est, care au o anumită lentoare în dezvoltarea afacerilor, dar și a societății, în general. Marea noastră provocare, la care încercăm să aducem răspunsuri, o reprezintă dezvoltarea profesională în zona digitalizării. Aici avem nevoie de foarte multă adaptabilitate, de cultură organizațională.
Marcel Miclău, secretar general ANOFM
Ce cursuri de calificare și recalificare pot face românii, cu bani europeni și bani de la stat. Programele de ucenicie sunt plătite
Într-un climat în care concedierile planează în continuare în piața locală a muncii, pe fondul faptului că tot mai multe industrii și-au reajustat activitatea, procesele de reskilling (recalificare) și upskilling (dezvoltare) devin tot mai importante. Fără recalificare, mulți angajați vor deveni incompatibili cu cerințele pieței.
Până în 2030, cererea pentru persoane cu nivel mediu și redus de calificare va înregistra o scădere accentuată, cu peste 400.000 de persoane, potrivit datelor Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS). Pentru a rămâne competitive pe piața muncii, acestea ar trebui să se respecializeze, fie la locul de muncă, fie prin cursuri de reconversie profesională, pentru a dobândi noi abilități adaptate cerințelor actuale ale pieței.
Statul are mai multe programe de (re)inserție profesională pentru cei românii aflați în situații vulnerabile, cum ar fi șomaj, disponibilizări sau lipsă îndelungată de activitate în piața muncii. Agențiile județene de ocupare a forței de muncă mai multe cursuri de calificare/recalificare/specializare pentru şomeri sau pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, iar pentru acest an, autoritățile îi îndrumă pe oameni și către meșteșuguri.
Anul trecut am reușit să formăm undeva la 20.000 de persoane, anul acesta cu siguranță vom reuși mai mult. Pentru prima dată încercăm să readucem în atenție și meșteșugurile. Din cei 20.000 pe care dorim să îi formăm, 5.000 vor avea competențe pentru meșteșuguri.
Marcel Miclău, secretar general ANOFM (foto)
Pentru meserii precum instalator (instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze), electrician ȋn construcții, administrator de condominii, operator introducere, validare și prelucrare date, formator, se pot face cursuri gratuit.
Statul mai oferă și programe de ucenicie plătite, unde tinerii sub 30 de ani pot învăța meserie direct la locul de muncă, pe o durată cuprinsă între 6-36 de luni, în funcție de nivelul de calificare. Și angajatorii au beneficii din acest program. Fiecare companie care recrutează un ucenic și îl formează la locul de muncă primește 2.250 de lei pentru fiecare persoană angajată.
Iată cum arată salariile pentru cele mai căutate meserii, unde poți înveți și ești plătit în același timp:
- sudor, 5.764 de lei pe lună;
- sculer matrițer, 6.355 de lei pe lună;
- instalator, 6.672 de lei pe lună;
- electrician, 7.262 de lei pe lună;
- tinichigiu, 6.147 de lei pe lună
„Am lansat și doua proiecte pentru ucenicie, unul pentru persoane până în 30 de ani și altul pentru persoane de peste 30 de ani. Se numesc Start și FormActiv și aduna împreună undeva la 8.000 de ucenici pe care noi îi putem dezvolta și forma în perioada următoare. La cei până în 30 de ani avem programate undeva la 2.000 de persoane și peste 600 sunt doritori”, a mai precizat Marcel Miclău.
Prin ANOFM, 183.849 de români și-au găsit un loc de muncă anul trecut, dintre care 98.766 în mediul urban și 85.083 în mediul rural.
