Ilie Bolojan, președintele Senatului, a anunțat că intenționează să recurgă la concedieri în instituția pe care o conduce, fiind întâmpinat cu huiduieli și cu nemulțumiri pe holurile de la Palatul Parlamentului de angajați, ca urmare a acestei declarații. Bolojan vrea reducerea schemei de personal de la 796 de posturi la 618 posturi. Ulterior și președintele Camerei Deputaților a anunțat un plan de reducere a personalului. Și pentru Guvern există întenția aceasta, anunțată chiar de premier. În realitate, însă, nu se pot da afară oameni atât de ușor, după cum au transmis specialiștii contactați de Wall-Street.ro.
Bogdan Fârşirotu, președintele Centrului de Formare APSAP, organizație neguvernamentală care furnizează programe de perfecționare atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat, atrage atenția că există posibilitatea de a nu se reduce numărul de angajați, ci numărul de posturi care nu au un angajat în corespondență. Cu alte cuvinte, se reduc posturi care deși sunt bugetate și există în organigramă, nu sunt ocupate de nimeni, deci sunt, în consecință „posturi goale”.
„Nu o să se întâmple absolut nimic. Eu în povestea asta nu mai cred. În ultimele șase luni, adică din iunie și până în decembrie 2024, în sectorul public au fost angajate mai multe persoane decât în ultimii patru ani de guvernare. De ce? Pentru ca se știa că vor bloca angajările (n.red. conform recentei ordonanțe trenuleț, angajările de la stat sunt blocate). Cum s-au făcut aceste angajări? Cu niște memorandumuri pentru excepții, pe bază de excepții. Cu excepție la excepție se aprobă. Sigur că posturile sunt blocate, generic vorbind. Însă dacă o instituție sau un minister face un memorandum care e aprobat de premier, atunci nu se mai aplică chestiunea aceasta. Acest lucru s-a și întâmplat anul trecut, când s-au făcut și foarte, foarte multe angajări”, a explicat specialistul.
Câți români lucrează la stat. Când s-au mai făcut în istoria recentă cu adevărat disponibilizări în sectorul public
Numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România, în noiembrie 2024, depășea 1.3 milioane, cu 5.900 mai multe comparativ cu luna anterioară, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Peste 64% dintre posturile ocupate erau în administrația publică centrală, respectiv 838.316 ( cu 4.862 mai multe față de octombrie 2024), iar dintre acestea 618.052 erau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat (cu 1.928 de angajați mai mult, comparativ cu luna precedentă). Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra la Ministerul Educației, respectiv 306.924 (plus 1.040 față de octombrie 2024), Ministerul Afacerilor Interne - 123.893 (plus 867), Ministerul Apărării Naționale - 79.097 (minus 245), Ministerul Finanțelor - 24.523 (plus 42) și Ministerul Sănătății -18.154 (plus 260).
Bogdan Fârşirotu spune că în ultimi ani, concedieri colective la stat nu s-au realizat în adevăratul sens al cuvântului, cu mici excepții, cum este reforma de personal de la Primăria Oradea, din timpul mandatului lui Ilie Bolojan.
Singurul moment care ar contrazice această situație a fost cel de la Primăria Oradea de acum șapte ani când acolo s-a făcut, într-adevăr un soi de reformă și s-a înjumătățit organigrama. Sigur că, punctual, poate mai sunt și primării care au făcut asta, dar nu în baza unei ordonanțe de reducere. S-a făcut pentru că liderul respectiv și-a dat seama că sunt foarte multe persoane care nu fac nimic.
Bogdan Fârşirotu, președintele Centrului de Formare APSAP (foto)
Sursa foto: Facebook / Centrul de Formare APSAP
Acesta povestește că disponibilizări au mai existat în timpul crizei financiare, din perioada în guvernării lui Emil Boc. „În realitate, însă, foarte puține persoane au plecat atunci, mai mult s-a făcut tam-tam pentru că pe hârtie s-au desființat niște posturi goale”, mai adaugă liderul APSAP.
Tot statul ar putea pierde dacă dă oameni afară fără un temei legal
Dincolo de animozitățile clasice ce nasc polemici când vine vorba de stat versus privat, toți oamenii sunt angajați și toți au drepturi care trebuie respectate (în conformitate cu Codul Muncii pentru personalul contractual de la stat sau cu Codul Administrativ, dacă ne referim la funcționari publici). Atât angajații de la stat, cât și cei de la privat nu pot fi dați afară peste noapte, fără a nu exista discuții în prealabil cu aceștia și cu reprezentanții acestora (sindicate, acolo unde există).
Dan Năstase, consilier juridic specializat în relații de muncă explică faptul că aceste concedieri făcute la stat stau sub semnul unui dublu dezavantaj: există posibilitatea ca acestea să fie lipsite de legalitate, iar statul ar putea fi dat în judecată (speță în care tot el s-ar putea să fie, în final, pierzător).
„S-ar putea ca astfel de măsuri, luate în pripă, vizând exclusiv niște reduceri din punct de vedere fiscal sau financiar, să zicem, pentru statul angajator, de data aceasta, să fie nelegale. S-ar putea ca după un an și jumătate sau doi (în funcție de cât durează procesele), statul să piardă, să fie obligat, pe de o parte, să le dea oamenilor salariile de care aceștia ar fi beneficiat în toată această perioadă (sigur actualizate și cu alte costuri în plus, cum ar fi cheltuielile de judecată), ceea ce ar conduce la un dublu dezavantaj. Primul e că oricum acești bani s-ar putea pierde, e adevărat, nu astăzi sau mâine, ci într-un orizont de timp mai mare și al doilea e că, deși statul va plăti la un moment dat niște bani, el nu va fi beneficiat în toată această perioadă de prestația lucrătorilor respectivi”, a explicat pentru Wall-Street.ro Dan Năstase.
„Evaluările la stat nu se fac pe niște criterii reale”. Angajații își fac singuri și evaluarea și autoevaluarea
Dacă la privat poți da afară un angajat pe motive ce țin de lipsă de performanță, funcționarii publici nu pot fi concediați ca urmare a faptului că nu mai corespund la nivel profesional cu cerințele postului. În sectorul public, evaluările angajaților se fac o dată pe an, de regulă între ianuarie și martie. Aceasta este reglementată de Hotărârea nr.1.336 din 28 octombrie 2022, pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și dezvoltarea carierei personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice.
„Obiectivele individuale și indicatorii de performanță pentru perioada evaluată și pentru următoarea perioadă pentru care se va face evaluarea se stabilesc prin norme interne, proceduri sau metodologii, după caz, publicate pe pagina de internet a autorității sau instituției publice emitente”, se arată în lege.
Criteriile de evaluare a personalului contractual din instituțiile publice sunt următoarele:
- Cunoștințe profesionale și abilități
- Calitatea, operativitatea și eficiența activităților desfășurate
- Perfecționarea pregătirii profesionale
- Capacitatea de a lucra în echipă
- Comunicare
- Disciplină
- Rezistență la stres și adaptabilitate
- Capacitatea de asumare a responsabilității
- Integritate și etică profesională
„Evaluările nu se fac pe niște criterii reale, de tipul câte lucrări ai și câte ai finalizat. În realitate, fiecare funcționar își face singur evaluările. Și nu mă refer aici la autoevaluare, care e componentă a evaluării, mă refer la întreaga evaluare a lui ca angajat. Sigur că evaluarea e semnata de conducătorul direct, dar în realitate, fiecare își face singur acel document, din șirul lor de documente inutile”, spune Bogdan Fârșirotu.
Interesant este că unul dintre criteriile de evaluare în sectorul public este rezistența la stres, în condițiile în care stresul, alături de epuizarea fizică, se află sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă, potrivit Legii nr. 167/2020.
Doar aspectul acesta, al stresului este de natură să vicieze, practic, orice fel de evaluare. Acea hotărâre care include evaluările are foarte multe vicii, dacă e să fim așa, mai blânzi în exprimare, pentru că include niște reguli care nu sunt foarte clare și care nu sunt nici echitabile. Adică, dacă te apuci acum să măsuri performanța unui om în funcție de cât este de rezistent la stres, cred că ne ducem într-o direcție greșită.
Dan Năstase, consilier juridic specializat în relații de muncă
„Concediatul” de la stat nu va fi primit cu brațele deschise la privat
Aproape 90% dintre angajații din sectorul public se supraevaluează și consideră în mod greșit că dețin competențe digitale avansate prin faptul că știu să navigheze pe Internet, arată datele unui studiu pe un eșantion de aproape 5.200 de persoane din sistemul de stat, realizat de APSAP. Liderul centrului de formare este de părere că mulți angajați de la stat n-ar supraviețui la privat și că în eventualitatea unei concedieri, reinserția lor în piața muncii ar fi extrem de complicată.
„În ipoteza în care, să zicem că se duce acest scenariu până la capăt, cel al concedierilor, reinserția acestor oameni pe piața muncii va fi cel puțin complicată sau chiar imposibilă în anumite situații. Vorbim de oameni care de-a lungul timpului n-au beneficiat de niciun program de formare profesională plătit de angajator, deși angajatorul avea obligația să facă acest lucru. Sunt oameni care mai au câțiva ani până la pensie, deci cumva este foarte greu să dai timpul înapoi și să-i faci pe acești oameni competitivi în a ocupa un nou loc de muncă în zona privată”, a mai precizat Bogdan Fârșirotu.
Având în vedere această autoevaluare, angajații de la stat nu își dezvoltă abilitățile constant, participând în număr mic la cursuri de perfecționare. Mai mult, cei care participă la cursuri plătesc pentru acestea din propriul buzunar în 50% din cazuri, ceea ce este descurajant pe termen lung, mai ales că legea obligă instituțiile publice să investească constant în perfecționarea angajaților.
În ceea ce privește abilitățile digitale, angajații de la stat spun că dețin mai multe competențe individual, cel puțin 3-4, dintre care navigarea pe Internet, folosirea programelor și a aplicațiilor specifice muncii, dar și abilități mai tehnice cum ar fi programare software, editare multimedia și utilizarea datelor.
Supraestimarea competențelor și cunoștințelor digitale duce, însă la subestimarea necesității dezvoltării și îmbunătățirii acestora, aspect îngrijorător atât la nivel individual, cât și colectiv, după cum atrag atenția reprezentanții APSAP. Datele unui raport de la Eurostat arată că nivelul competențelor digitale de bază a crescut treptat în ultimii ani, în majoritatea statelor membre UE, dar nu și în cazul României. Țara noastră se află pe penultimul loc, înaintea Bulgariei, în ceea ce privește competențele digitale deținute de adulții activi din punct de vedere economic. Aceeași sursă realizează o diferențiere clară între competențele de bază și cele avansate.
„Eu nu sunt de acord cu concedierea, dar sunt de acord să dai oameni afară care nu sunt competenți. Din punctul nostru de vedere, ce vedem este că lucrătorii din sectorul public au o mare problemă la digitalizare. E o problemă mai mare decât disponibilizarea. Ok, dacă tot îi dai afară, hai să-i dai afară pe un criteriul obiectiv, dacă și-au făcut sau nu și-au făcut treaba”, a concluzionat Bogdan Fârșirotu.
