Piața muncii s-a aflat sub semnul prudenței în prima jumătate a acestui an, continuând trendul început în 2023 și anume acela de consolidare a operațiunilor (dacă ne raportăm la angajatori) sau de consolidare a carierei, dacă ne uităm către angajați. Concret, acest lucru se traduce prin mai puține joburi puse la bătaie în piață, suspendări de proiecte, lacăte pe ușile firmelor și, desigur, concedieri, o tendință care, de altfel, era așteptată și în România. IT-ul, altădată locomotiva economiei românești, a ajuns acum o industrie vulnerabilă comparativ cu alți ani, dar care, paradoxal, încă stă sub semnul deficitului de personal, chiar și în ciuda disponibilizărilor.

„Prima jumătate a lui 2024 se conturează în direcția sfârșitului lui 2023, mai puțin dinamică. Locurile de muncă disponibile sunt mai puține, industriile sunt mai așezate, iar cea mai în vogă din ultimii ani, IT-ul, a început valul concedierilor graduale anunțate la nivel global. Într-o economie care întâmpină diverse dificultăți, toate businessurile sunt afectate mai mult sau mai puțin”, punctează Mihaela Feodorof.

Doar în primele patru luni din 2024, numărul firmelor dizolvate a crescut cu 21,45% comparativ cu aceeași perioada a anului trecut, conform datelor centralizate de ONRC (Oficiul Național al Registrului Comerțului). Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 3.395 de firme (număr în creştere cu 21,21% faţă de ianuarie - aprilie 2023) şi în judeţele Ilfov (913, plus 59,89%), Cluj (840, plus 30,03%), Constanţa (832, plus 35,5%), Timiş (725, minus 2,29%) şi Iaşi (618, plus 44,06%). La nivel de piață a forței de muncă, efectul direct al acestor dizolvări se vede în lipsa de oportunități de angajare, mai ales în afara Capitalei, unde paleta de locuri de muncă este mai restrânsă. Pentru mulți, însă, reconversia profesională a ajuns să fie soluția.

„Date fiind provocările acestea cred că mereu reconversia profesională a fost o soluție. Observăm deja că mulți angajați au un al doilea job pentru a-și acoperi nivelul cheltuielilor necesare păstrării standardului de viață dinaintea scumpirilor sau a crizei financiare. Cei care profită sunt tot din categoria celor care vor să lucreze și simt că stă în forțele proprii cum își procură veniturile necesare. Unii aleg să-și pună la dispoziție competențele actuale în alt context, pe când alții își dezvoltă competențe în domenii diferite, își explorează talentele sau hobby-urile transformându-le în servicii sau produse cu care ies în piață pe cont propriu sau în comunități mai mici (asociații, ONG-uri, PFA-uri)”, a explicat pentru wall-street.ro Mihaela Feodorof, Executive Coach & Business Consultant Performanceway.

În timp ce în IT nivelul recrutărilor s-a mai domolit, angajatorii din retail continuă să aibă cea mai mare nevoie de personal din România și să angajeze la foc automat. Serviciile au fost al doilea cel mai mare angajator al primei jumătăți de an, industria de call-center / BPO fiind plasată pe poziția a treia. Industria alimentară, turismul, construcțiile, producția și transport / logistică sunt următoarele domenii în clasament, potrivit celor mai recente date centralizate de platforma de recrutare eJobs România.

Ce vor managerii nu e mereu și ce vor angajații

În timp ce pentru angajatori, provocările rămân, în continuare, limitarea resurselor de talente, angajații râvnesc după modalități mai eficiente de lucru și după un program mai flexibil, ce implică inclusiv o săptămână de lucru mai scurtă sau un model de lucru remote. Practic, românii pun mai mult preț pe starea lor de bine și pe echilibrul dintre viața personală și muncă decât înainte de pandemie.

Angajații care au trecut la munca de la distanță sau într-un mediu hibrid au experimentat beneficiile de a lucra fără costurile asociate deplasării zilnice la birou. Mulți angajați resimt că mersul la birou necesită mai mult efort și este mai costisitor atât financiar, cât și ca timp. Presiunea de a reveni full-time la birou este percepută ca fiind o prioritate a liderilor, nu a lor. Ceea ce odată era în mare parte presupus, că angajații suportă anumite costuri ale muncii când acceptă un loc de muncă, nu mai poate fi luat ca garantat, mai ales că s-a demonstrat în practică faptul că munca hibridă nu are un impact negativ semnificativ asupra performanței angajaților.

Mădălina Bălan, Managing Partner la Hart Consulting

Interesul major al românilor manifestat încă de la începutul anului pentru joburile de la distanță s-a menținut până la finalul lunii iunie, ceea ce face tot mai evidentă disproporția dintre dorința angajatorilor de a chema angajații la birou și cea a candidaților de a lucra remote. Prin urmare, din cele 150.000 de joburi noi, doar 4,2% au fost remote, în prima jumătate a acestui an. În total, din ianuarie și până în iunie au fost 5,3 milioane de aplicări la joburi înregistrate doar pe ejobs.ro, cu 5% mai multe decât în perioada similară a anului trecut. Cei mai activi în căutarea unui loc de muncă au fost tinerii, cei între 18-24 de ani, dar și cei din categoria de vârstă 25-35.

Piața muncii, cu o industrie IT mai „vulnerabilă” decât în anii precedenți

Primele șase luni din acest an nu au fost lipsite de provocări pentru piața de IT, o industrie locală în care erau așteptate mai multe valuri de concedieri, pe modelul celei de peste Ocean. România se aliniază, cu o întârziere (firească, de altfel), la tendințele globale generate de peisajul IT dominat deja de un an sau chiar mai bine de concedieri colective. Startul a fost dat de giganții din SUA precum Meta, Google, Microsoft, care au renunțat, în mai multe tranșe, la angajații din diferite departamente. La nivel local, piața IT a fost tensionată suplimentar și de eliminarea facilităților fiscale, adoptată în noiembrie 2023, însă, acesta nu a fost, totuși, singurul motiv.

„La nivel psihologic se mai dărâmă un mit. Am mai trăit astfel de perioade, când industrii foarte atractive au devenit `cenușărese` după criza din 2009, cum sunt bankingul sau telecomul. Era rândul marelui IT, industria care a absorbit orice `pricepere` în ale tehnologiei, chiar și nepregătită formal, în locuri de muncă foarte bine remunerate, unde doar rezultatele contau. Nevoia de tehnologizare/digitalizare a tuturor industriilor s-a consumat și mare parte dintre angajatori s-au văzut reduși la echipe de mentenanță a sistemelor dezvoltate, atât timp cât celelalte industrii care le-au devenit `beneficiari` nu au putut ține pasul costurilor de dezvoltare sau consumul beneficiarului final a început să se reducă. Făcând o paralelă cu coșul familial, cred că am devenit cu toții mai chibzuiți în modul în care facem achiziții”, a mai precizat Mihaela Feodorof.

Citeste si:

    În ciuda mai multor disponibilizări, specialistul susține că industria nu ar trebui să aibă probleme de atractivitate și că nu va fi dificil să aducă de partea sa candidați noi, chiar și în ciuda mai multor incertitudini care planează asupra domeniului. Totuși, angajatorii vor miza pe o mai mare eficiență când vine vorba de gestionarea angajaților, în timp ce aceștia din urmă, „vor deschide ochii cu mai multă claritate” pentru a se asigura că fac alegeri mai înțelepte când vine vorba de locurile lor de muncă. „Sper ca singurul criteriu care a generat contractarea competențelor acestora, cel salarial, să nu mai rămână în topul motivațional”, a mai adăugat Mihaela Feodorof.

    Citeste si:

      Evident că declinul industriei IT are un impact în toate domeniile. Suntem cu toții consumatori finali în aceeași piață. Cel mai bun moment când lucrurile nu merg așa cum ne așteptăm este să căutăm lecția pe care o avem de învățat de aici. Creșterile organice, companiile care și-au consolidat veniturile în investiții sănătoase și care și-au ales oameni cu valori și principii autentice, nu copy-paste, au mai multe șanse să supraviețuiască acestor vremuri și să-și transforme modelul de business într-unul în concordanță cu perioada actuală.

      Mihaela Feodorof, Executive Coach & Business Consultant Performanceway

      IT-ul a fost al treilea cel mai dorit domeniu de activitate în primele șase luni din 2024, ca număr de aplicări pe ejobs.ro, după retail, call-center / BPO și servicii. Totodată, IT-ul rămâne în top cinci și când vine vorba de joburile remote puse la dispoziție de angajatori, 80% dintre acestea fiind full-time, iar restul part-time (15%) și pe bază de proiect (aproximativ 5%).

      Sursa foto: Shutterstock

      Abonează-te pe
      9news.ro Promo

      Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

      Despre autor
      Raluca Juncu
      Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

      Te-ar putea interesa și:



      Mai multe articole din secțiunea Cariere »



      Setari Cookie-uri