Cine muncește, mai greșește: Angajatorii români pun mai mult accent pe greșeli și nu observă realizările angajatului

În mediul de muncă din România, ca în orice alt stat, cei care muncesc, mai și greșesc. Angajatorii par să pună un accent deosebit pe ceea ce nu se face bine, ignorând adesea munca de calitate și rezultatele pozitive realizate de angajați.

Există mai multe posibile explicații pentru această situație. În primul rând, ar putea fi vorba despre o mentalitate specifică a culturii de muncă din România, care se apropie de conceptul de „management prin intimidare”. Mulți angajatori consideră că observațiile, critica și sancționarea sunt cele mai eficiente metode de a obține rezultate mai bune de la angajați. Cu toate acestea, se pare că uită că aprecierea și încurajarea sunt la fel de importante pentru motivarea și creșterea atat a performanței individuale, cat și a echipei.

De asemenea, un alt motiv ar putea fi comunicarea ineficientă sau lipsa unui sistem de evaluare clar și obiectiv. Este posibil ca angajatorii să nu fie conștienți de importanța feedback-ului pozitiv în construirea unei culturi organizaționale sănătoase și productive. Prin urmare, ei se concentrează prea mult pe aspectele negative, subestimând impactul pe care recunoașterea și încurajarea îl au asupra angajaților.

Citeste si:

Pentru a remedia această situație, trebuie să se facă o schimbare în modul în care sunt transmise feedback-urile către angajați. În primul rând, este esențial ca feedback-ul să fie dat în mod constructiv și cu o atitudine pozitivă. Este important ca angajatorii să evidențieze nu doar greșelile, ci și reușitele și contribuțiile valoroase ale angajaților.

Feedback-ul ar trebui să fie transparent, clar și obiectiv. Angajații trebuie să știe exact ce anume au făcut bine sau greșit, cum se poate îmbunătăți și care sunt așteptările și obiectivele în viitor. De asemenea, este important ca feedback-ul să fie specific și personalizat pentru fiecare angajat, având în vedere că fiecare individ are propriile puncte tari și slabe.

Feedback-ul pozitiv este la fel de important ca și cel negativ. Recunoașterea eforturilor și realizărilor angajaților îi motivează să își continue munca la fel de bine sau chiar mai bine în viitor. Angajatorii ar trebui să își arate aprecierea pentru munca depusă și să încurajeze un mediu de muncă în care angajații se simt valorificați și respectați.

Citeste si:

Feedback-urile pozitive contribuie la creșterea moralului și satisfacției angajaților, la reducerea stresului și la îmbunătățirea performanței individuale și a echipei. O echipă de angajați recunoscători și motivați este mai productivă, creativă și eficientă în atingerea obiectivelor organizaționale.

Nu este de mirare că cine muncește mai greșește atunci când angajatorii pun mai mult accent pe critici și sancțiuni decât pe apreciere și încurajare. Este esențial să se înțeleagă importanța feedback-ului pozitiv în construirea unei culturi organizaționale sănătoase și productive. Angajatorii ar trebui să își schimbe abordarea și să își demonstreze recunoștința și aprecierea față de munca și dedicarea angajaților lor. Astfel, ei vor avea o echipă motivată și loială, capabilă să își atingă obiectivele și să obțină succesul pe termen lung.

Citeste si:

Ce efecte pe termen lung are feedback-ul negativ

Acest tip de sistem de feedback predominant negativ poate avea următoarele consecințe pe termen lung pentru o organizație:

Scăderea moralului angajaților: feedback-ul negativ constant poate afecta starea de spirit și nivelul de motivație al angajaților, conducând la o scădere a moralului și a implicării acestora în muncă.

Creșterea ratei de fluctuație a personalului: angajații care primesc feedback negativ constant pot simți că nu sunt apreciați sau că nu li se oferă oportunități de dezvoltare și, astfel, pot decide să părăsească organizația.

Scăderea performanței: feedback-ul negativ poate afecta performanța angajaților și, implicit, a organizației ca întreg. Când angajații se simt descurajați sau subapreciați, acest lucru se va reflecta în rezultatele lor.

Citeste si:

Crearea unui climat organizațional toxic: un sistem de feedback predominant negativ poate duce la apariția unui climat organizațional toxic, în care angajații se simt nefericiți și neimplicați, iar comunicarea și colaborarea sunt afectate.

Afectarea imaginii organizației: dacă angajații sunt nemulțumiți și nemotivați din cauza feedback-ului negativ, acest lucru poate afecta reputația și imaginea organizației în ochii angajaților, clienților și partenerilor de afaceri.

Lipsa inovației și creativității: un mediu de lucru dominat de feedback negativ poate inhiba spiritul de inovație și creativitate al angajaților, deoarece aceștia pot fi reticenți să-și exprime ideile din teamă de critici.

Un sistem de feedback predominant negativ poate avea consecințe negative pe termen lung asupra angajaților, performanței și imaginii unei organizații, afectând astfel succesul și dezvoltarea acesteia. Este important că organizațiile să ofere un echilibru între feedback-ul pozitiv și negativ pentru a susține o cultură organizațională sănătoasă și motivantă.

Citeste si:

Sursa foto: Sorina Faier

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor

Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...