![Imagine Articol [FOTO] Top 5 destinații din Italia unde trebuie să mergi cu copiii](https://www.wall-street.ro/image_thumbs/articles/0/9/0/309084/p_309084_160x165-00-65.jpg)
Este adevărat sau fals că angajații nu acordă suficient de multă atenție mesei de prânz și obișnuiesc să mănânce un sandvici lângă tastatură? Dar că angajatorii încearcă să-și readucă oamenii înapoi în birouri și să fie la fel ca înainte de pandemie? Aflăm aceste răspunsuri, dar și multe altele în prima ediție a proiectului realizat de wall-street.ro împreună cu Edenred, prin care ne-am propus să analizăm dilemele pe care managerii și antreprenorii români le au în business, în economie, dar și în organizațiile pe care le conduc.
Formatul seriei Edenred BIZTRO Club este unul cu 10 întrebări cheie și răspunsuri marcate cu „Adevărat” sau „Fals”, așa că i-am provocat deja în primă fază pe Lelia Mancaș, Director Marketing, Comunicare și CSR Edenred România și Mihai Zânt, executive coach, trainer și Partener cofondator în CareerShift.ro și Humanistic să ne răspundă la câteva curiozități despre piața muncii.
Pauza de prânz a ajuns să fie „sfântă” pentru mulți angajați, mai ales după anii de pandemie când mesele alături de colegi au dispărut din viața lor. Când mâncăm la prânz fără să lucrăm și fără să facem alte activități, activăm ceva ce se numește sistem parasimpatic, cunoscut și sub numele de sistem nervos, care este responsabil cu odihna și digestia. Lelia Mancaș observă că tendința românilor de a-și aloca timpul necesar pentru a lua corect pauza de masă nu este doar „o modă”. Tot mai mulți angajați conștientizează importanța acesteia nu doar în refacerea depozitului de energie, ci și în menținerea unui echilibru la nivel psihic.
Prin toate programele de educare și informare pe care le avem și le derulăm, împreună cu clienții noștri, încercam să îi facem să conștientizeze exact acest lucru. Dincolo de faptul că pot să aibă angajați mai sănătoși, scade numărul de concedii medicale, iar gradul de sănătate crește. Observăm și faptul că există și mai mult eficiență la locul de muncă. Pauzele sunt chiar importante și e mult mai eficient să nu lucrezi încontinuu, atâtea ore, ci să faci acea pauză care să te ajute să te recalibrezi și să te încarci pentru a putea să ai rezultate mai bune. Ne bucurăm să observăm că există din ce în ce mai mult interes în zona aceasta și că atât angajații, cât și angajatorii acordă atenție acestui aspect.
Lelia Mancaș, Director Marketing, Comunicare și CSR Edenred România
Punem mai mult preț pe echilibrul între viața profesională și viața privată?
O pauză de masă poate fi un mic indiciu pentru a ne da seama dacă un angajat are sau nu un echilibru între muncă și viața sa personală. Totuși, subiectul este mult mai amplu decât atât. Au început oare angajații să pună mai mult preț pe echilibrul dintre viața lor profesională și cea de la birou, după pandemie sau e doar o poveste frumoasă pe care o regăsim în statistici?
„Aș răspunde cu adevărat. În primul rând angajații au început să pună preț pe echilibrul între viața profesională și cea personală pentru că s-au lovit în pandemie de dezechilibru. Teoretic, cei mai mulți au avut intenția să aibă mai mult timp liber cu familia, să aibă mai mult timp liber să facă sport, lucrau de acasă, deci au economisit tot timpul acela pe care îl petreceau pe drum. Dar, în realitate, nu au făcut-o, orele alea s-au transformat în mai multă muncă și, prin urmare, s-a creat un dezechilibru major. Asta i-a făcut ulterior să pună preț pe echilibrul dintre viața personală și cea privată. Nu aș zice că suntem acolo încă, adică dacă ne uităm la criza de sănătate mintală care e prezentă acum, la câți oameni intră în burnout și la nivelul stresului din toate companiile pe care noi îl măsurăm, toate acestea au crescut. De aceea este și un accent mai mare acordat în această zonă”, a explicat Mihai Zânt.
Expertul arată că și angajatorii susțin eforturile echipelor lor de a-și echilibra raportul dintre responsabilitățile profesionale și angajamentele din viața personală și că alocă oameni specializați din organizație pentru a-i sprijini în acest demers. Așa se face că liderii au început să angajeze în companii oameni pentru poziții precum chief happiness officer sau wellbeing officer pentru a avea grijă de sănătatea fizică și mintală a angajaților.
Sensul muncii – e adevărat sau fals că nu putem fără el?
Crize peste crize, ne-am săturat de ele, de la cea pandemică, la cea geopolitică, toate ne-au afectat sau ne afectează încă. Mihai Zânt atrage atenția că angajații se mai confruntă, însă, cu o altă criză, cea a sensului, prezentă de ceva timp pe piața muncii și resimțită mai ales de tineri. Dar e adevărat oare că lipsa sensului de la locul de muncă ne poate demotiva și ne poate determina să prestăm o muncă mai slabă din punct de vedere calitativ?
„Aici e destul de clar că este adevărat (...). În țările dezvoltate sau în curs de dezvoltare, ori în cele care au trecut de un nivel de subzistență, următoarele crize sunt cele de sens și însemnătate la muncă. Dacă munca nu mai este doar o tranzacție - mă duc 8 sau 10 ore doar că să iau niște bani să pun pe masă următoarea pâine sau niște orez - atunci este despre supraviețuire și nu ne gândim la sens, ne gândim la supraviețuire. În momentul în care câștigi îndeajuns de mulți bani încât să îți permiți lucrurile de baza, următoarele crize psihologice pe care le are fiecare angajat sau fiecare om sunt despre care e impactul avut în muncă”, a explicat Mihai Zânt.
Românii sunt printre europenii cu cel mai mare număr de ore lucrate săptămânal. Dacă ne raportăm la nivelul UE, durata obişnuită a programului de lucru săptămânal al persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani a ajuns, în 2023, la 36,1 ore, în medie. Cel mai mare număr de ore lucrate într-o săptămână s-a înregistrat în Grecia (39,8 ore), România (39,5 ore), Polonia (39,3 ore) şi Bulgaria (39 ore), potrivit datelor de la Eurostat. În total, de-a lungul vieții noastre, petrecem aproximativ 90.000 de ore la locul de muncă, deci ne „vindem” cam două treimi muncind.
Trăim ca să muncim sau muncim ca să trăim? Este o întrebare filosofică mare care dispare în momentul în care nu ne mai zbatem pe supraviețuire sau pe subzistență. Deci criza sensului a apărut în România de o vreme, iar de la pandemie s-a acutizat pentru că s-au îndepărtat și relațiile de muncă și pentru că ne-a fost și mai greu să vedem efectele muncii noastre. Lucram la ceva și nu vedeam efectiv care e impactul a ceea ce am făcut și atunci nu puteam să atribuim sens în ceea ce făceam.
Mihai Zânt, executive coach, trainer și Partener cofondator în CareerShift.ro și Humanistic
Calitatea relațiilor de la job, deteriorată de pandemie - adevărat sau fals?
Un echilibru precar între locul de muncă și viața privată poate deteriora semnificativ calitatea relațiilor pe care le avem, atât la job cât și acasă. Lucrând de acasă, în pandemie, acolo unde a fost cazul, angajații au putut petrece mai mult timp cu familia sau cu partenerul de viață, însă relațiile de la locul de muncă sunt cele care au avut cel mai mult de suferit. Prin urmare, răspunsul este adevărat.
„O persoană cu care făceam coaching, angajată de șase luni, și-a rugat colegii să își deschidă camerele în apelurile video pentru că nu i-a văzut decât în pozele de pe Linkedin. Cum ar putea să se întâmple un onboarding sau un induction cu cineva care nu și-a văzut colegii după șase luni și care a vorbit cu ecrane goale și a lucrat remote, full-time într-o echipa globală? Și răspunsul a fost că nu este în politica organizației să deschidă camerele și că nu sunt obligați să facă asta. Dar aici nu e vorba de o obligație, ci de o conexiune umană”, atrage atenția Mihai Zânt.
Se încearcă o reîntoarcere completă la birou? Cât de mult mai contează flexibilitatea programului?
De la finalul crizei sanitare, reîntoarcerea la birou a fost deseori un subiect sensibil în piața muncii, de care mulți angajatori se fereau. În ultimele luni, românii au fost tot mai interesați de locurile de muncă de acasă, în ciuda faptului că trendurile de la nivelul muncii au indicat o mai mare popularitate către regimul hibrid. Dar oare chiar este adevărat că angajatorii din România forțează angajații să se întoarcă cinci zile pe săptămână la birou, la fel ca cei din SUA, de pildă?
„Este fals. Dacă luăm nuanța asta de `preponderent`, sigur că se încurajează felul în care România sau companiile de la noi au ales să facă această tranziție, câteodată cu un eveniment sau cu alte beneficii la birou (...) Dar a rămas flexibil, a rămas parțial de la birou, adică se preferă un mod de lucru hibrid. Fiecare companie a încercat să nu pună reguli și să lase la nivelul liderilor de departament felul de hibrid ales pentru că sunt oameni care lucrează de la începutul pandemiei remote, au familia în alt oraș. Lucrurile astea se întâmplă și atunci organizează întâlniri regulate cu ei și sunt variații de hibrid pe un set de reguli pe care și le pot alege la nivel de leadership, în felul în care atrag înapoi oamenii la muncă. Deci se încearcă o atragere hibridă a oamenilor înapoi la muncă, nu se discută deloc despre full-time și revenirea totală decât în mică măsură”, a mai menționat Mihai Zânt.
Mai mult, specialistul atrage atenția că angajații țin cu dinții de beneficiile câștigate în timpul pandemiei, motiv pentru care flexibilitatea programului de lucru rămâne, încă, esențială.
Interesant este că acest indicator a devenit chiar un factor important în decizia de angajare, ce poate face diferența între doi angajatori, cântărind chiar mai mult uneori decât un salariu mai mare. Acest aspect a fost confirmat și de cofondatorul Humanistic.
„Noi avem și un studiu care demonstrează asta, deci răspunsul este adevărat. Flexibilitatea la job compensează pe salariu și la un salariu egal oamenii aleg clar locul mai flexibil, sunt gata să dea bani din salariu pentru flexibilitate la locul de muncă. Și acest lucru a devenit un avantaj competitiv pe care încă cred că nu îl folosesc toate companiile pe cât ar putea să îl folosească”, a mai spus Mihai Zânt.
Totodată, flexibilitatea este un indicator relevant și la nivel de recrutare și de atragere de candidați. De pildă, un job care include componenta „remote” atrage de patru ori mai mult interes decât cele care solicită prezența la birou, după cum arată datele unui studiu realizat de Hipo.ro.
Salariul este, oare, tot ce contează la final de lună?
Și, pentru că discutăm despre salariu, cât de mult cântărește acesta în decizia de a accepta sau nu un loc de muncă sau de a rămâne la cel actual? Este doar acesta factorul care dictează la români?
Fals. Ce am observat noi, din studiile pe care le-am derulat de-a lungul anilor, este că a început să conteze tot mai mult oferirea unui pachet de beneficii extrasalariale relevant pe nevoile angajaților. Acest lucru este foarte important pentru echilibrul între viața profesională și viața personală.
Lelia Mancaș, Director Marketing, Comunicare și CSR Edenred România
Conform studiilor realizate de Edenred, liderul pe piața de beneficii extrasalariale, angajații au răspuns în procent de circa 60% că și-ar dori ca, pe lângă salariu, să aibă și până la 30% beneficii extrasalariale, ca procent din venitul câștigat.
„Dacă vorbim de preferințele pe care le au, bineînțeles că acestea sunt diferite în funcție de stadiul de viață în care ne aflăm. Cardul de masă am observat că rămâne beneficiul numărul 1, preferat de toți angajații, însă, după aceea, dacă ne uităm în funcție de generații, de exemplu Generația Z și Y preferă telemunca și vedem o creștere în această direcție, pe când generațiile mai în vârstă preferă pensiile private și produsele financiare”, a mai adăugat reprezentantul Edenred.
Dăm cea mai mare parte din salariu pe mâncare. Adevărat sau fals?
Am auzit des în jurul nostru vorbindu-se despre faptul că românii alocă o bună parte din salariu sau poate chiar cea mai mare parte din remunerația lunară pe alimente, mai mult decât vecinii din alte state europene. Ei bine, este cât se poate de adevărat, spune Lelia Mancaș care arată că aproximativ jumătate dintre angajații români au declarat că alocă 40% din venitul lunar pe alimente. Totuși, un studiu realizat de Edenred, în 19 țări, care oferă date despre obiceiurile de consum și despre evoluția acestora, arată că nu doar românii cheltuie o bună parte din venitul lunar pe mâncare.
„Cu toate că observăm inflația pe care am avut-o în ultimii ani, există și o aplecare mai mare asupra unei alimentații sănătoase. Oamenii devin din ce în ce mai interesați să aibă o nutriție echilibrată și conștientizează tot mai mult rolul acesteia în starea de bine, atât fizică, cât și mintală. Aici intervine și rolul cardului de masă. Conform aceluiași studiu (n.red. amintit mai sus), 7 din 10 angajați au declarat că acest produs îi ajută să își crească puterea de cumpărare și practic să aloce o sumă de bani relevantă pentru a avea un meniu sănătos, pe când 8 din 10 au declarat că îi ajută să-și diminueze nivelul de stres tocmai pentru că nu se mai gândesc atât de pregnant la cum să își aloce pentru ei și familia lor o alimentație sănătoasă”, a mai precizat liderul de la Edenred.
Beneficiile medicale, în topul celor mai populare beneficii extrasalariale – adevărat sau fals?
Încă de la debutul crizei sanitare, companiile au fost din ce în ce mai atente la nevoile angajaților și s-au reorientat rapid către oferirea unei palete de beneficii extrasalariale tot mai variate. Primordială a fost sănătatea, motiv pentru care accesul la servicii medicale de calitate, sub formă de abonament a devenit, într-o perioadă, cel mai apreciat instrument de creștere a productivității, dar și a gradului de satisfacție la job. Pandemia a trecut, așa că nu putem să nu ne întrebăm: mai sunt beneficiile din zona de sănătate în top? Se mai preocupă angajatul român de sănătate la fel de mult ca în ceilalți ani, sau dimpotrivă, gândul lor e la vacanțe?
„Este adevărat că sunt în top cele mai cerute beneficii de către români în momentul în care se angajează. Conform studiilor pe care noi le derulăm în fiecare an privind trendurile pe piața beneficiilor, vedem că în 2023 acestea au coborât de pe locul trei pe locul cinci și asta datorită faptului că angajații au început de devină interesați și de zona de petrecere a timpului liber, de turism, de vacanțe. Sănătatea continuă să fie importantă, dar mai mult accent este pus pe ce înseamnă zona de prevenție, nu doar abonamentele medicale care sunt, bineînțeles, de foarte mare folos în momentul în care ajungi să ai nevoie”, arată Lelia Mancaș.
Prin Benefit, platforma de beneficii flexibile, Edenred a sesizat nevoia de prevenție a angajaților și a creat o secțiune dedicată wellbeing-ului angajaților, în care se regăsesc atât abonamente de sănătate, abonamente de sănătate mintală, care includ și partea de prevenție, dar și abonamente la săli de fitness.
„Este foarte important de menționat că angajatorii pot să ofere aceste beneficii de sănătate într-o limită de 400 de euro pe an fără a avea taxe, atât ei, cât și angajații, ceea ce cred că este o modalitate foarte bună de a recompensa”, a mai adăugat Lelia Mancaș.
Se dorește sau nu o flexibilizare a beneficiilor extrasalariale?
Flexibilitatea a devenit cuvântul de ordine care dictează nu numai programul de lucru al unui angajat, ci și modalitatea în care își alege beneficiile extrasalariale, în funcție de nevoile sale punctuale. Piaţa beneficiilor extrasalariale pentru angajaţi a devenit tot mai flexibilă şi iese din paradigma one-size-fits-all. Soluția Benefit face parte din ecosistemul Edenred România și se adresează tuturor companiilor care își doresc o platformă simplu de utilizat pentru gestionarea flexibilă a beneficiilor pentru angajați. Practic, angajatorul alocă un buget în această platformă, iar angajatul, în funcție de necesitățile pe care le are, își poate alege, în limita acelui buget, exact beneficiile extrasalariale pe care și le dorește.
„Nevoile oamenilor sunt diferite în funcție de stadiul de viață în care se află, de aceea flexibilizarea beneficiilor este cu atât mai importantă. Și atunci e esențial că fiecare să avem opțiunea să alegem ceea ce avem nevoie și ceea ce ne dorim. Iar angajatorii care fac acest lucru pentru angajații lor sunt cu atât mai apreciați (...) Totodată, ce am observat este că datorită faptului că angajații apreciază foarte mult această flexibilizare, bugetele pe care angajatorii le oferă cresc de la an la an, arătând inclusiv faptul că și companiile sunt mulțumite”, a mai adăugat Lelia Mancaș.
Edenred BIZTRO Club e un hub de resurse de care are nevoie fiecare IMM și antreprenor. Așadar dacă deții un business mic sau ești manager într-o structură antreprenorială, poți intra pe edenred/biztroclub și vei avea acces la informații foarte utile în activitatea de zi cu zi, în materie de fiscalitate, finanțare, schimbări legislative, HR, dezvoltare și multe altele. Intră în club și găsește soluții practice la provocările tale, articole, video-uri, ghiduri, workshop-uri și training-uri, online sau offline, fără să mai apelezi la furnizori externi costisitori.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
