5 Ianuarie 2006
Harta economica a Romaniei, desenata de vanzarile de masini
Cate masini se vand intr-un judet sau altul si ce fel de masini sunt preferate in anumite zone ale tarii pot spune despre standardul de viata mai mult decat statisticile oficiale.
Singurul punct slab al metodei ar putea fi faptul ca, daca in Bucuresti si in orasele mari sunt prezente mai toate marcile importante, in judetele “de mana a doua” gasesti doar dealeri Dacia-Renault, Daewoo si, eventual, ai grupului Volkswagen (VW, Skoda, Seat, Audi), ceea ce face ca un ialomitean ori un vasluian care isi cumpara o masina mai scumpa sa creasca, de fapt, vanzarile dealerilor din Bucuresti ori din Iasi. Pe de alta parte, si distributia comerciantilor indica multe despre dezvoltarea economica – cu cat mai multe marci auto sunt prezente intr-un judet, cu atat mai ridicat este nivelul de viata acolo.
Distributia neuniforma a dealerilor, dar si puterea de cumparare mai mare decat media nationala, face ca multe marci sa vanda o buna parte din autovehicule in Capitala (inclusiv Ilfov). Potrivit datelor furnizate de Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Autovehicule (APIA), este cazul Alfa Romeo (50% din vanzarile pe primele 11 luni ale lui 2005), Audi (47%), BMW (60%), Chrysler (50%), Citroën (55%), Ford (54%), Honda (56%), Jeep (54%), Kia (64%), Land Rover (77%), Mazda (55%), Mercedes (51%), Mitsubishi (45%), Nissan (47%), Opel (52%), Renault (49%), Smart (92%), Subaru (70%), Toyota (44%) si Volvo (67%).
Piata constanteana este urmatoarea care iese in evidenta. Ea “inghite” 16% din masinile Volvo vandute in Romania, 14% din autoturismele Seat, 9% din Audi-uri, 8% din Volkswagen-uri si 7% din vanzarile marcii Citroën. si iesenii au preferinte mai ciudate: 15% din masinile Honda, 11% din cele Chevrolet, respectiv Hyundai, comercializate in tara noastra au fost achizitionate in capitala Moldovei. Doljul a iesit in evidenta cu 11% din piata Chevrolet si 10% din cea a Daewoo, in timp ce 10% din vanzarile totale ale Dacia au avut loc in Arges. Brasovul ocupa 8% din piata Skoda si 7% din cea a Citroën, iar in Timis s-au vandut 26% din masinile Suzuki si 10% din cele Volkswagen. Vrancea iese si ea din anonimat cu 10% din piata romaneasca a marcii Mazda.
Daca piata nationala deja ne furnizeaza unele indicii despre particularitatile locale, daca analizam judet cu judet vom vedea deja ca diferentele sunt foarte mari. Avem, in primul rand, cazurile Calarasi si Salaj, unde piata e ocupata doar de Dacia – asadar, cota de 100%. Vin apoi judetele dominate clar de Dacia si Daewoo: Alba, Arges, Botosani, Caras-Severin, Covasna, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomita, Mehedinti, Olt, Satu Mare, Teleorman, Tulcea si Vaslui. Cotele de piata variaza, pentru Dacia, intre 63% in Mehedinti si 84% in Alba si Caras-Severin, iar pentru Daewoo intre 4% in Arges si 25-26% in Tulcea si Vaslui.
Singurul punct slab al metodei ar putea fi faptul ca, daca in Bucuresti si in orasele mari sunt prezente mai toate marcile importante, in judetele “de mana a doua” gasesti doar dealeri Dacia-Renault, Daewoo si, eventual, ai grupului Volkswagen (VW, Skoda, Seat, Audi), ceea ce face ca un ialomitean ori un vasluian care isi cumpara o masina mai scumpa sa creasca, de fapt, vanzarile dealerilor din Bucuresti ori din Iasi. Pe de alta parte, si distributia comerciantilor indica multe despre dezvoltarea economica – cu cat mai multe marci auto sunt prezente intr-un judet, cu atat mai ridicat este nivelul de viata acolo.
Distributia neuniforma a dealerilor, dar si puterea de cumparare mai mare decat media nationala, face ca multe marci sa vanda o buna parte din autovehicule in Capitala (inclusiv Ilfov). Potrivit datelor furnizate de Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Autovehicule (APIA), este cazul Alfa Romeo (50% din vanzarile pe primele 11 luni ale lui 2005), Audi (47%), BMW (60%), Chrysler (50%), Citroën (55%), Ford (54%), Honda (56%), Jeep (54%), Kia (64%), Land Rover (77%), Mazda (55%), Mercedes (51%), Mitsubishi (45%), Nissan (47%), Opel (52%), Renault (49%), Smart (92%), Subaru (70%), Toyota (44%) si Volvo (67%).
Piata constanteana este urmatoarea care iese in evidenta. Ea “inghite” 16% din masinile Volvo vandute in Romania, 14% din autoturismele Seat, 9% din Audi-uri, 8% din Volkswagen-uri si 7% din vanzarile marcii Citroën. si iesenii au preferinte mai ciudate: 15% din masinile Honda, 11% din cele Chevrolet, respectiv Hyundai, comercializate in tara noastra au fost achizitionate in capitala Moldovei. Doljul a iesit in evidenta cu 11% din piata Chevrolet si 10% din cea a Daewoo, in timp ce 10% din vanzarile totale ale Dacia au avut loc in Arges. Brasovul ocupa 8% din piata Skoda si 7% din cea a Citroën, iar in Timis s-au vandut 26% din masinile Suzuki si 10% din cele Volkswagen. Vrancea iese si ea din anonimat cu 10% din piata romaneasca a marcii Mazda.
Daca piata nationala deja ne furnizeaza unele indicii despre particularitatile locale, daca analizam judet cu judet vom vedea deja ca diferentele sunt foarte mari. Avem, in primul rand, cazurile Calarasi si Salaj, unde piata e ocupata doar de Dacia – asadar, cota de 100%. Vin apoi judetele dominate clar de Dacia si Daewoo: Alba, Arges, Botosani, Caras-Severin, Covasna, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomita, Mehedinti, Olt, Satu Mare, Teleorman, Tulcea si Vaslui. Cotele de piata variaza, pentru Dacia, intre 63% in Mehedinti si 84% in Alba si Caras-Severin, iar pentru Daewoo intre 4% in Arges si 25-26% in Tulcea si Vaslui.