General Motors a început, timid, revenirea în Europa și Cadillac se numără printre brand-urile cu care americanii încearcă să-i câștige pe clienții europeni. Acum, iubitorii de lux cu iz de peste Ocean sunt ademeniți cu crossovere, dar, la jumătatea aniilor ’00, Cadillac a sperat că va da replica celor de la BMW și Mercedes-Benz cu o mașină făcută de Saab și motorizată de Fiat. Da, Cadillac BLS chiar a existat.

Cândva, în perioada interbelică, limuzinele americane erau apogeul luxului în lumea automobilistică. Bogații lumii, fie ei de la New York, Paris sau din Orientul Îndepărtat, puteau alege cu o mână la fel de sigură și un Cadillac sau un Packard, dar și un Maybach, un Hispano-Suiza sau un Bugatti. Cumva, la finele decadei ’50, ceva s-a rupt, un scaun metaforic s-a mișcat în linia spațio-temporală, iar americanii au pierdut legătura cu europenii.

Da, și mașinile yankeilor aveau piele, aveau lemn furniruit și tehnologie, fie că asta însemna televizoare prin satelit la bord, telefoane sau mini-frigidere, dar calitatea asamblării, rafinamentul și performanțele erau toate apanajele europenilor. În încercarea de a rivaliza cu germanii, cei care au împins atenția pentru detalii și cea de pe linia de asamblare la un nou nivel, americanii au avut diverse tentative să-și atragă clienți diferiți de masa obișnuită de tradiționaliști.

Embed from Getty Images

În anii ’80, Caddy a atentat la un segment ceva mai tânăr de îmbogățiți cu Cimarron, alternativa la BMW Seria 5 pentru cei care nu văzuseră și nu auziseră niciodată de modelul bavarez. La bază era doar un simplu Chevrolet, dar cu materiale mai scumpe la interior. Puțini au fost înșelați de aparențe, iar mașina a fost un eșec.

După încă un deceniu, strategia badge engineering-ului a fost încercată din nou de cel mai scump brand din „ograda” General Motors, de această dată chiar cu un model 100% european ca punct de plecare. Berlina Cadillac Catera era, de fapt, un Opel Omega, dar cu alte sigle și o mască frontală americană. Inițial, câțiva au picat în plasă și l-au ales în dauna unui Clasa E, dar iluzia s-a disipat, iar după doar cinci ani și acest model a ajuns istorie, în 2001.

DSCN8676-2Cadillac Catera

Dar Bob Lutz, un veteran al industriei cu experiență de vreo patru decenii, avea în continuare încredere în această formulă. Astfel, la jumătatea aniilor ’00, a început dezvoltarea unui nou Cadillac de dimensiuni mai mici – compacte, după accepțiunea grandomană a americanilor – tot prin utilizarea de componente deja existente în cadrul grupului. Mașina, însă, avea să fie diferită de toate celelalte modele din catalogul Cadillac din trecut, dar și din viitor, pentru că avea să fie făcută în Europa și pentru Europa. Acesta a fost un model pe care americanii nu l-au văzut vreodată în showroom-uri și, probabil, n-au pierdut prea multe.

Cum a ajuns Trollhättan pe harta fanilor Cadillac

Nu putem ști câți dintre indivizii la costum care străbat în fiecare zi coridoarele luminoase ale sediului Cadillac din Warren, Michigan, au auzit de Trollhättan, dar acolo s-a născut Cadillac BLS, preluând din ADN-ul suedez al Saab. Berlina de clasă compactă a fost prezentată în cadrul Salonului Auto de la Geneva din martie 2005, iar numele făcea referire chiar la poziționarea sa în piață: B-Segment Luxury Sedan.

Bob Lutz 2Bob Lutz

La scurt timp după lansare, însă, poreclele au început să apară. Poate cea mai cunoscută face referire la Bob Lutz, vice-președinte al GM și șef al departamentului Product Development la acea vreme. Mulți au spus, mai în glumă sau mai în serios, că numele BLS vine de la „Bob Lutz Special”, deoarece fără el nu am fi avut nici acest Saab 9-3 cu u un design schimbat. Altă poreclă, „Bit Like Saab”, făcea referire tocmai la originile din Västra Götaland.

Cu ocazia lansării, Lutz vorbea deja despre o a doua generație care avea să fie vândută la scară globală. „Cadillac BLS este primul dintr-o nouă generație de modele ceva mai mici, dar, din motive ce țin de schimbul valutar, nu putem să-l aducem și în Statele Unite”. Istoria avea să arate că BLS nu a primit o a doua generație, dar prima ascundea platforma Epsilon cu tracțiune față, iar introducerea sa la uzina de la 75 de kilogrem de Gotheborg a nemulțumit cu siguranță destul de mulți suedezi.

Embed from Getty Images

Concernul american a preluat Saab în 2000, într-o perioadă în care și mărcile Opel/Vauxhall se aflau sub umbrela GM, și a încercat în mai multe moduri să revigoreze vânzările constructorului suedez:

  • În 2004, Saab lansa modelul 9-2X, un Subaru Impreza cu altă siglă ce era asamblat la uzina Gunma Yajima din Ota, Japonia;
  • Tot atunci a văzut lumina zilei și SUV-ul 9-7X, un Chevrolet Trailblazer modificat, ADN-ul său american fiind subliniat de locația aleasă pentru lansare: Salonul Auto de la New York;
  • În 2005, uzina Trollhättan, casa tradițională a mărcii, funcționa la turație mică, iar GM a propus mutarea producției unor modele Saab la uzina Rüsselsheim a celor de la Opel.

Totuși, până a face mutarea, americanii au sperat că lansarea lui BLS va păstra Trollhättan pe linia de plutire și, în plus, ca crește cota de piață a Cadillac în Europa. Lutz considera că succesul global al mărcii era strâns legat de un plus de popularitate pe Bătrânul continent. Și nu se poate spune că GM nu a încercat.

Saab 9-3Saab 9-3

Design-ul lui BLS, puternic influențat de modelul mai mare CTS, este complet diferit de cel al lui 9-3, în sine prima mașină lansată de Saab sub „patronajul” GM. Doar plafonul și zona geamurilor erau împărțite de cele două modele, iar interiorul avea și el diferențele sale. Cadillac-ul avea mai mult lemn pe consolă, ceasuri de bord noi, dar și cheia de contact avea o locație nouă pe coloana de direcție.

Sub capotă, BLS oferea trei motoare cu origini foarte ne-americane: exista un agregat pe benzină de 2,0 litri turbo cu patru cilindri disponibil în două trepte de putere (175 cai putere și 210 cai putere), dar și un diesel de 1,9 litri turbo cu patru cilindri dezvoltat de Fiat. Acest motor oferea inițial 150 cai putere, dar din 2007 cifra a crescut la 180 cai putere.

Embed from Getty Images

Motoarele de 2,0 litri de bază erau folosite de Saab, dar erau de origine GM fiind vorba de motoarele Ecotec LK9. A fost disponibil și un alt motor de 2,0 litri Flexpower cu 200 de cai putere, pe lângă V6-le turbo de 2,8 litri care echipa vârful de gamă. Acest motor din seria High Feature a GM avea 250 de cai putere - îndeajuns de mult dacă ne gândim că BLS măsura cu aproape 15 centimetri mai puțin decât CTS.

De la mașină de flote, la mașina nimănui

În retrospectivă, rețeta pentru BLS nu suna prea rău: platforma Epsilon părea solidă, cel puțin după 2005 când au fost rezolvate unele probleme, iar motoarele erau de încredere, până la un punct. Agregatele diesel fuseseră dezvoltate printr-o colaborare GM-Fiat (dar italienii au făcut cam toată treaba) și foloseau tehnologie commonrail, unele probleme fiind semnalate mai degrabă pe partea electrică. Motoarele erau combinate cu cutii cu cinci sau șase viteze, atât manuale cât și automate.

Cadillac BLS Estate. Sursă foto: Cadillac

Cum break-urile încă nu erau pe ultimii metri la mijlocul aniilor '00, BLS a fost disponibil și cu acoperis lung, iar Cadillac spera să atragă companiile pentru ca BLS să devină un model popular pentru flote. În 2006, oficialii mărcii sperau că vor vinde 3.000 de BLS-uri pentru a fi folosite ca mașini de firmă până la finele lui 2007, perioadă în care se estima că vânzările totale vor atinge 8.000 de unități.

Dar planul de acasă nu s-a materializat în târg, deși ideea nu era greșită. În acea perioadă, tranzacțiile către companii, prin leasing operațional, erau foarte importante mai ales în segmentul premium compact în care se afla BLS. Conform Dataforce, mai mult de 50% din toate BMW-urile Seria 3 sau Mercedes-Benz Clasa C înmatriculate în țări ca Germania sau Marea Britanie erau mașini de firmă.

Cadillac BLS Sedan. Sursă foto: Cadillac

Cadillac, însă, a fost evitat. În iunie 2006, GM deja își micșorase estimările pentru cel mai mic model al său la doar 7.000-10.000 de unități anual. Presa scria că și aceste așteptări sunt prea ambițioase. După lansare, în perioada aprilie-iunie 2006, doar 400 de Cadillac BLS au fost asamblate la uzina suedeză, iar ritmul a fost scăzut la doar 30 de mașini pe săptămână. Imediat după lansare, fabrica Trollhättan făcea 30 de Cadillac-uri într-o singură zi, dar scăderea cererii punea bețe în roate planurilor GM.

În ciuda acestor cifre dezamăgitoare, BLS-ul era cel mai popular Cadillac în Europa în prima parte a lui 2006, ceea ce arată mai degrabă cât de indiferenți au fost clienții de pe Bătrânul continent față de brand-ul de lux al GM. Jurnaliștii care au testat mașina după lansare au vorbit despre un „caracter european” și despre o manevrabilitate și nivel de confort „în linie cu modelele europene, dar nu cu cele cu adevărat bune”. Direcția ușoară era considerată un punct slab, dar câțiva au făcut trimiteri și la preț.

Sursă foto: Cadillac

Cadillac-ul era mai ieftin decât un BMW Seria 3 comparabil (în UK, unn BLS cu motorul diesel costa cu 3.500 de lire sterline mai puțin decât un Seria 3 Touring în 2007). Prețurile în insulă erau între 21.495 lire sterline și 27.495 lire sterline în urmă cu 17 ani. O altă problemă era că, pe termen lung, costurile de exploatare ale lui Cadillac BLS nu erau mai mici decât ale unui BMW comparabile, din cauza originii suedeze.

Până la urmă, în 2006 au fost produse 3.257 unități și doar 2.772 de bucăți și-au găsit clienți anul următor. Cum spuneam, GM avea în plan un nou model care trebuia să fie mult mai modern, fiind bazat pe platforma Epsilon II. Acesta trebuia să fie lansat în 2010, iar oficialii mărcii luau în calcul și un coupe, dar și un BLS decapotabil. Până la urmă, criza financiară de la finele acelei decade a pus cruce acestor planuri, iar BLS a fost printre mașinile care au trebuit să fie sacrificate pentru a salva concernul de la faliment.

Sursă foto: Cadillac

În 2009, ultimul an pe piață pentru baby-Caddy, aproape nimeni nu a mai cumpărat un BLS. Publicația Times scria că, în martie 2009, doar 11 Cadillac BLS au fost înmatriculate în Marea Britanie față de 930 de Porsche și 125 de Bentley-uri. Când s-a tras linie, producția lui Cadillac BLS a atins doar 7.356 de unități, la ani lumină de BMW Seria 3. Ca idee, doar la uzina sud-africană a BMW au fost produse, în perioada 2005-2012, 350.000 de BMW-uri E90/E91.

Cu alte cuvinte, BLS-ul este o raritate, dar asta nu-l face și scump. Pe o platformă populară de comercializare a automobilelor rulate, prețurile pentru BLS-uri second-hand variază între 1.800 de euro și 2.150 euro. Din păcate, eșecul acestei mașini a fost ca un preludiu pentru prăbușirea Saab. GM și-a luat mâna de pe constructorul suedez în 2011, iar preluarea de către olandezii de la Spyker nu a dat roade, falimentul fiind declarat în decembrie. GM blocase anterior un parteneriat între Saab și constructori chinezi, pe modelul MG.

Cadillac revine în Europa, dar fără berline

General Motors a părăsit Europa cu coada între picioare, în 2017, după ce a predat marca Opel/Vauxhall grupului ce avea să devină Stellantis. Ulterior, orice model al concernului din Michigan care a ajuns pe pământ european a făcut-o fără susținerea unui dealer autorizat, dar lucrurile par să se schimbe.

Cadillac Lyriq. Sursă foto: Cadillac

Anul trecut, GM a anunțat că vrea să pătrundă din nou în Europa de Vest, dar cu o gamă formată exclusiv din mașini electrice. Primul pas a fost întoarcerea în Elveția, casa spirituală a Cadillac Europe. În perioada interbelică, în GM a operat o uzină în orașul elvețian Biel și de pe porțile acelei uzine au ieșit mașini care au purtat toate siglele grupului, de la Chevrolet la Buick, Oldsmobile, Pontiac și LaSalle.

Primul model oferit în Elveția este SUV-ul Lyriq, un model cu linie de coupe și un preț de 90.000 de dolari în America de Nord, o mașină care a fost criticată mai ales pentru faptul că toată producția pentru Europa pe anul 2024 a fost deja rezervată. Astfel, GM pregătește deja un al doilea model, crossover-ul de clasă medie Optiq. Acesta arată ceva mai tradițional și va ajunge pe mai multe piețe europene, inclusiv în Marea Britanie.

Cadillac Optiq. Sursă foto: Cadillac

Modelul Optiq tocmai ce a avut debutul european la Paris, la finele lunii trecute, iar vânzările vor începe în a doua parte a anului. Nu se știe dacă brand-ul american de lux va ajunge și pe planuri mioritice, dar știm măcar că GM va aduce și Corvette înapoi în Europa. Nu degeaba generația a opta a supercar-ului american are și volan pe dreapta, iar Chevrolet a pregătit și o versiune hibridă denumită E-Ray, pe lângă modelul de top ZR1 care va fi dezvăluit în curând.

Sursa foto: Cadillac

Abonează-te pe
9news.ro Promo

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Mihai Fira
Mihai Fira este reporter auto Wall-Street.ro din toamna lui 2022. Înainte de a se alătura echipei, Mihai a colaborat cu mai multe publicații din domeniul auto, atât românești cât și străine. El și-a început cariera ca jurnalist în mediul online, ca editor al site-lui Pitstops.ro, cel mai important portal românesc de motorsport din România. Mihai a colaborat și cu BMWBlog.ro, sursa oficială de știri despre producătorul bavarezi, dar și cu...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Auto »



Setari Cookie-uri