Analiză: Românii au cumpărat peste 10.000 de mașini electrice în 2022

Scriam în urmă cu doar două luni că, în România, 1 din 5 mașini noi a primit o plăcuță cu caractere verzi, dedicată vehiculelor electrice. Cele mai noi date, strânse până în luna noiembrie inclusiv, confirmă deschiderea pieței către electromobilitate și creșterea amprentei acestei nișe în piață. Dacă, în 2020, au fost vândute 3.130 de EV-uri, iar anul trecut s-a depășit borna de 6.800 de unități înscrise, în 2022 s-a trecut de 10.000 de unități înmatriculate.

În total, parcul de vehicule electrice din România a trecut de 23.000 de unități, iar în luna noiembrie au fost înmatriculate 915 de vehicule electrice (dintre care 12 vehicule comerciale LCV). „Credem că trendul se va menține pe creștere, cu luni mai bune și mai puțin bune, în funcție de schimbările survenite în piață,” a declarat Claudiu Suma, CEO LEKTRI.CO.

Dacia Spring se menține, în continuare, în topul preferințelor românilor, înregistrând 459 de unități înmatriculate doar în noiembrie, adică aproximativ 50% din total. Pe locul al doilea în această lună revine Volkswagen E-UP, cu 59 de înmatriculări, urmat de Renault Megane E-TECH, cu 31 de unități înmatriculate. Segmentul high-end (unde sunt luate în considerare modele ale mărcilor Audi, BMW, Mercedes-Benz și Porsche) a înregistrat 77 de noi înmatriculări. În acest context, o concluzie evidentă se leagă de atenția pe care clienții o acordă prețului. În fond, o diferență de 400 de unități între primele două mașini din topul lunii noiembrie este însemnată, iar Spring și-a atras simptazianți și datorită prețului accesibil.

Schimbări în clasament - Volkswagen E-UP depășește Tesla Model 3

În topul general al parcului de automobile electrice, Dacia Spring își păstrează poziția cu circa 35% din total (8,092 unități). Pe locul al doilea se regăsește Renault ZOE, cu 9,2% (2,123 unități). Însă, dacă până de curând Tesla Model 3 se afla pe podium, acest model a pierdut din avânt, iar VW E-UP, care se afla pe poziția a patra, a rămas în continuare la mare căutare, urcând pe locul al treila, cu un procentaj de 5,5% (1,265 unități). Ceea ce este interesant este că Tesla Model Y, cea mai populară electrică la nivel european, nu a prins, până acum, la publicul autohton.

Raportat la infrastructura de încărcare, dacă luăm în considerare doar punctele de încărcare publice, fără restricții, cele mai utilizate sunt cele AC Type 2 și cele de tip fast-charger CCS/CHAdeMO. Potrivit portalului Plugshare, luna trecută a fost instalat punctul de încărcare cu numărul 3.000 pe teritoriul României. În prezent, se regăsesc cca. 3.040 de puncte de încărcare publice, iar numărul locațiilor publice de încărcare a ajuns la 1.378.

În contextul popularizării EV-urilor, Comisia Europeană dorește uniformizarea și eficientizarea bateriilor

Comisia europeană, dar și celelalte organisme centrale ale Uniunii, caută să uniformizeze setul de reguli și legislații pentru EV-uri, dar și pentru partea de infrastructură dedicată. La finele săptămânii trecute, UE a adoptat preliminar o legislație nouă, parte a Pactului Verde, ce prevede crearea unei fundații pentru proiectarea și construirea de baterii mai durabile, eficiente și prietenoase cu mediul și care, totodată, să ajute piața să rămână competitivă. Este vorba despre un acord de principiu dintre Parlamentul European și Consiliu asupra unei propuneri a Comisiei din iarna lui 2020.

„Noua legislație duce mai departe ambițiile UE în ceea ce privește atât economia circulară, cât și reducerea la zero a poluării, făcând bateriile durabile pe parcursul întregului lor ciclu de viață – de la aprovizionarea cu materiale până la colectarea, reciclarea și reutilizarea lor. În contextul energetic actual, noile norme stabilesc un cadru esențial pentru consolidarea dezvoltării unei industrii competitive și durabile a bateriilor, care va sprijini tranziția Europei către o energie curată și independența față de importurile de combustibili,” se arată în comunicatul de pe portalul Comisiei.

„Pentru bateriile portabile, obiectivele vor fi de 63% în 2027 și de 73% în 2030, în timp ce pentru bateriile auto provenite de la mijloace de transport ușoare, obiectivul va fi de 51% în 2028 și de 61% în 2031. Toate bateriile colectate trebuie să fie reciclate și trebuie să se atingă niveluri ridicate de recuperare, în special în ceea ce privește materialele valoroase, cum ar fi cuprul, cobaltul, litiul, nichelul și plumbul.” În plus, obiectivele de recuperare pentru litiu vor fi de 50% până în 2027 și de 80% până în 2031.